O noapte obisnuita din 1989

Era mai frig atunci. Pentru ca functia batea gradul, chiar si gradul lui Celsius.

Functia tarii? Sa ne tina inauntru.

Sa fie gri si trista, asa cum stim acum ca nu e Romania. Sa fie rece si cu strazi umede de ceata. Cu boscheti inghetati si maro, pentru ca verdele nu mai ajungea nici in frunze cateodata. Verdele mergea la export, odata cu puiul.

Dar nu de pui ne era noua zilele alea. Si mai ales in noptile alea de Decembrie. Noptile in care, baiat de 22 de ani, plin de ticuri, imi puneam la capul patului ceasul si ochelarii, mereu in acelasi unghi fata de perete, mereu la 20 de centimetri (din ochi) de radioul Gloria, cu butonul intepenit pe unde scurte. Stiti ce ascultam.

Noptile alea cand veneam tarziu acasa de la serviciu, mangaiat de lumina galbena a farurilor de Dacie, ca niste candele purtate de rude, la inmormantarea sperantelor de mai bine. Noptile alea, in care pasii pe alei nu mai reuseau sa faca ecou: se infigeau fara sa se mai intoarca in pasla noptii luata prizoniera si ea, de regim si de oamenii lui. Ii vedeam pe Dorobanti, noaptea, cand veneam de la meditatiile la mate. Ii intuiam mai tarziu, la facultate, pe hol, unde ieseam sa fumam si ne numaram mereu, cu unul-doi in plus.

Dar altceva vreau sa va spun: nu astia erau gardienii nostri. Nu securistii. Ci tristetea, la 22 de ani, ca viata noastra a trecut deja. Ca nu mai e nimic de pazit si nicio revolta de sugrumat.

Romania mea era dureroasa, in felul in care te doare o rana inchisa, dar care te-a lasat paralizat. Durere cu amortizor. Viata cu surdina. Zile legate unele de altele cu catuse, mergand mai departe, desi timpul n-avea nici un chef sa se incurce cu noi…

Asa era inainte de 16. Inainte de Timisoara. Inainte de strigate si de gloante, de macel si de pulsatia rosie a sangelui scapat, odata cu noi, spre lumina.

Asa era inainte de 16 decembrie 1989. O tara desenata de Bacovia. O tara respirata de Urmuz. O tara cu oameni infasati, ca bebelusii, in tesatura irespirabila a conformismului.

O tara in care la munte era la fel ca la mare, unde era la fel ca la ses, unde era la fel ca niciunde.

Spre final, Romania nici nu mai avea comunism. Avea doar un regim teocratic, in care Cartea Sfanta a unui alt barbos celebru era interpretata de apostolii lui din Comitetul Central, adunati ca azi mitropolitii la Catedrala in jurul Patriarhului mai balbait ca mine. Nu mai era ideologie, era Credinta.

Nu mai erau sefi, erau Carmaci si echipajul. Si noi, incuiati in cala, dadeam la vasle sperand sa ne sfaramam odata de stanci.

Romania de atunci nu era o inchisoare, cum au scris unii. Era ceea ce se intampla dupa inchisoare, daca inchisoarea merge bine: era un loc cu oameni care isi executasera pedeapsa pentru tentativa de libertate. Si se reabilitasera: scapasera de viciul asta, de a fi liberi.

Romania in care am crescut nu era prizoniera. 

Era gardiana. Se pazea singura. Se pazea de viitor, de idei noi, de speranta.

Si-am scris acest text nu ca sa imi aduc aminte. Ci ca sa explic celor mai tineri macar sentimentul, daca nu realitatea.

Si-o urare, la final:

Va doresc, dragi tineri, sa nu ajungeti niciodata in lanturi.

Dar, mai cu seama, va doresc sa nu FITI lanturi!

18 comments

    • Eu am fost militar in termen pe acea vreme,si pot sa iti spun cu mina pe imima,nimeni din unitate nu stia din ve cauza este alarma totala de lupta dumimiva seara la ora 17.Si cu toate astea am fost inarmati la maxim! De ce au murit colegii mei de scoala?

  1. Nu stiu ce mi-a venit azi sa povestesc fiului meu cum arătau lucrurile inainte de 89. In 89 aveam 9 ani si deja multe probleme…dar la altceva vreau sa ajung.
    Începând să ii povestesc copiluțului meu cum erau desenele animate, ca apa calda era si nu prea, ca la magazin stăteam la coada pentru lapte si jumatate de paine si care pana acasă mancam din ea o părticică bunisoara si din lapte la fel, etc Am inceput sa simt tristete, multa la imaginea pe care parca o retrăiam, chiar mica fiind se pare ca am fost marcată.

    Acum, multumesc celor care au facut posibil ca eu sa am variante și sper ca am destula minte sa ma folosesc cat mai frumos de libertatea de a alege.

  2. Iară începe acum în mass-media bucureșteană torentul de minciuni despre revoluția din 1989. Toate minciunile sînt răspîndite sub pretextul căutării adevărului, cum a fost mereu în ultimii 27 de ani.
    De ce nu-s capabili bucureștenii să lămurească misterele revoluției din 1989? Pentru că aceste mistere nu există! (folclor timișorean)

  3. Pacat ca revolutia din ’89 a inceput de la un ungur si ca nu s-a gasit nimeni dintre romani care sa starneasca scanteia revolutiei.
    Nu-mi place de Tokes, dar inceputul revolutiei romane din ’89 i se datoreaza.

      • Nu ma refeream neaparat ca ungurii nu sunt cetateni romani, ci la faptul ca azi avem puzderie de duhovnici, unul mai mare ca altul; dar toti au tacut chitic in decembrie ’89.
        Dimpotriva, suntem datori lui Tokes, chiar daca cu unele declaratii nu mi-e chiar simpatic.

      • Lucian….Iubesti ungurii! Asta e clar! Nu e prima oara cand le tii partea!
        Eu cred ca ai avut candva o iubita unguroaica! Ori unul dintre bunicii tai sunt maghiari!
        Dar se poate ca un maghiar sa it-i fi facut un foarte mare bine! Esti foarte partinitor cu maghiarii! Pentru asta te iubesc si respect!

  4. Pacat că altii si-au dat viata atunci pntr binele nostru de acum , bine in paranteze , eu aveam 11 ani atunci mai stiu cate ceva din timpul comunistilor , cozi la alimente , etc . Acum nu sunt cozi , dar nu sunt nici locuri de munca , ai curent , caldura dar nu ai cu ce platii . Deci tot ca aia e , pacat , totul a fost premeditat de la revolutie pana la inchiderea fabricilor , etc …

  5. Romanii au iesit in strada….phew….hai ca asta-i buna….in strada au fost trupele Spetznaz rusesti care cu citeva mii de agitatori si diversionisti de profesie au facut o „revolutie” cu prostii care au murit de pomana. Asta a fost o lovitura de stat ordinara, numai un retardat poate sa mai creada ca a fost o revolutie.. Odiosul si sinistra au fost executati de „Ca-capitalistii de carton” de astazi baietii destepti care nu ar rezista intr-o economie concurentiala, si sint toti abonati la contracte cu statul pe banii UE sa le-o dam la …UE ca mari imbecili sint dupa cum se vede astazi la Berlin. Oricum nepotii lui Vadim vor fi ales cu majoritati zdrobitoare in toata Europa, vin vremuri grele in EU pentru muslimi cit si pentru „poporul ales” mark my words Luciane..

    Cind s-o destepta p…limea a doua oara in RO e care pe care, sper ca imbecilii din PSD au vreun plan fiinda de data asta va iesi un razboi civil, daca o tin in continuare cu furatul…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s