Stiu ca voi muri intr-o zi.
Mi-e al naibii de frica de momentul ala. Nu as vrea sa se intample. As da orice sa scap de cosmarul asta care ma pandeste la capatul zilelor.
Si totusi, stiu ca nu merit sa fiu vesnic. Exist pe Pamant de 45 de ani. N-am facut nimic deosebit in timpul asta. N-am inventat ceva, n-am creat nimic de valoare extraordinara. Ca mine sunt alte cateva miliarde de fiinte. Nici una nu a existat acum o suta de ani. Nici una nu va mai exista dupa alta suta de ani. Si lucrurile vor merge perfect inainte, pentru ca lumea e mare, universul infinit, iar noi, orice am face, nu putem lasa nici o urma suficient de rezistenta. Nici nu stiu daca are nevoie, el universul, de asta.
Si-atunci, de ce sa fim vesnici? De ce sa continuam sa existam undeva,la nesfarsit, intr-un loc pe care nu-l putem atinge si nici intelege, dar pe care ni-l dorim cu disperare?
Ce ne califica? Ce-am facut sa meritam premiul asta? Am aprins lumanari? Am rostit rugaciuni? Ne-am crescut copiii? Am mancat, am mers la serviciu, am trait si am imbatranit? Am facut ce am putut, cu puterile noastre. De ce sa fim pastrati pentru totdeauna? Cui foloseste?
Evident, doar noua. Evident, doar pentru noi ar avea sens acest mic aranjament cu vesnicia.
Ei? Nu e ingrozitor de mult orgoliu aici? Universul s-a descurcat foarte bine fara noi 13 miliarde de ani. Nimeni nu contesta ca NU am existat tot timpul asta. Si-atunci, de ce nu observa nimeni ca logica cea mai simpla ne arata ca nu vom exista nici dupa…?
Mai e un lucru: ati incercat sa va ganditi cum ar fi sa existati la nesfarsit? Nu cum ar fi primii 10 ani in Rai, primii 20, prima mie… ci nesfarsirea? O puteti imagina? Nu. Pentru ca n-are nici o noima.
Viata vesnica e absurda. E o constructie imaginara inventata de spaima. Si folosita de e oameni care si-au dorit sa puna la treaba puterea spaimei de moarte pentru ca castiga puterea pamanteasca.
V-am deprimat? Nu aveam intentia? Ganditi-va doar ca suntem cu totii suspendati intre doua inexistente uriase, infinite, suspendati in viata asta, asa cum e, de care ne plangem, pe care o detestam, pe care o batjocorim in fiecare zi ca si cum ar tine la nesfarsit…!
Ganditi-va!
Sa stii ca mori nu e un motiv de tristete. E cel mai bun imbold sa te bucuri de fiecare secunda aici!
Si poate ca aici e de gasit si vesnicia: in fiecare clipa frumoasa pe care reusim sa o furam nimicului!
There is no ads to display, Please add some
In aceasi idee poti spune ca nimic nu conteaza asa ca ce sa mai ne aruncam asupra secundelor cand si daca le evitam tot acelasi e rezultatul dupa final.
Nu esti vesnic,dar atunci cand te nasti ai un scop……sa te purifici sa sa fii purificat,ai constiinta si ratiune.Multi nu au(hitler,tito,stalin,iliescu si toti cei ce isi bat joc de noi in fiecare secunda….medici care i-au mita,avocatii,magistratii)Poate bine sa si crezi in reincarnare…..de ce?Ai o speranta.
Intr-adevar, fizic nu traim vesnic, dar avem minunata posibilitate ca genele noastre sa traiasca vesnic in trupuri noi si noi. Nu suntem decat „masinari de supravietuire” (Dawkins, 1976) construite de genele noastre pentru a se propaga. Stramosii nostrii sunt dovezile certe ca genele noastre sunt in stare sa construiasca masinarii bune. Cele, care nu erau destul de bune, nu au devenit stramosii nimanui.
Un articol demn de citit cu atentie, felicitari. Recomand si acesta: http://old.richarddawkins.net/articles/91-to-live-at-all-is-miracle-enough pentru cei, care nu aprecieaza gandul ca nu sunt vesnici….
Orele genele alea bune de care zicea Dawkins i-au construit si pe Stalin, Hitler, Ceausescu?
Dap. Nu ne referim la gene bune in sensul moral al cuvantului. Sunt bune din punctul de vedere al rolului pe care o au: sa construiasca masinarii care sunt destul de bine adaptate mediului sa se reproduca.
Nu suntem masinarii, daca am fi doar masinarii nu ne-ar interesa lucrurile despre care a scris Lucian in postarea sa. Pentru mine faptul ca Lucian a impartasit cu voce tare gindurile sale este o dovada ca suntem mai mult decit masinarii de reprodus, suntem fiinte spirituale. Care e sursa acestor ginduri cit se poate de valide si normale pina la urma? Doar materia? Nu cred.
Este posibil ca cuvantul „masinarie” e prea „tare”, pentru ca ne duce cu gandul la robotei fara scop. Nu este vorba despre asta, nu suntem masinarii preprogramate, ci, cum ai zis si tu, fiinte. Oricum, suntem la vesnica intrebare „nature vs. nurture”, si putem afirma ca nu suntem doar ceea ce au construit genele noastre (determinism biologic), ci suntem un amalgam al factorilor biologici si sociali. Faptul ca ne prezentam ideeile, sentimentele si gandurile abstracte nu e neaparat codificat in genele noastre, desi multi psihologi evolutionisti (ca Geoffrey Miller) spun ca capabilitatea de a exprima aceste lucruri au un rol evolutiv, si sunt „podoabe sexuale” ca si coada de paun. E explicat mai bine aici: http://www.youtube.com/watch?v=x-k0Ehx46YQ
Pe de alta parte, chiar in ultimul capitol al cartii mentionate mai sus, Gena egoista (Dawkins, 1976) este vorba despre memetica, care cuprinde „viata si capacitatea de reproducere a gandurilor” ca si a genelor. Adica, o idee poate fi caracterizata (ca si genele) in numarul exemplarelor in care este prezenta intr-o populatie (numarul creierelor in care exista:D ). Sunt idei, imagini, videouri, melodii mai „bune” care se raspandesc aproape viral si dispar dupa un timp, daca „rata lor de reproducere” cade.
Sunt lucruri incredibil de interesante, si recomand cartea Gena egoista tuturor:)
Iti recomand „Asa-zisul rau” de Konrad Lorenz. Natura (si genele) functioneaza in afara conceptului nostru de moralitate.
Mda,eu mai am cateva zile,saptmani poate,si ma gandesc cu tristete la familia care m-a sustinut in tot acest timp;ma doare faptul ca voi provoca o uriasa suferinta si nimic nu poate schimba asta!!!
Asa ca,bucurati-va de cei dragi ca ”Moartea” nu va anunta,nu va iarta,si nu va bate la usa.
Adrian, admir curajul tau. E bine sa nu te resemnezi, ci sa-ti acepti mortalitatea. Suntem langa Tine si Familia Ta. Stiu ca suna aiurea si foarte crud, dar multi (inclusiv eu) si-ar dori sa stie macar cu precizie de saptamani, cat timp mai are sub soare. Iar cand va veni momentul, cel mai frumos lucru este ca (si incerc sa-mi educ familia in aceasta directie si eu) persoanele ramase in urma sa sarbatoreasca viata celui plecat de printre noi, in loc sa-i planga moartea. Curaj si putere in continuare!
Poate ca te ajuta sa scrii. Poate ca le poti lasa in urma gandurile tale…
1. DAca nu ar exista ceasul ( timpul inventat uman) nimeni nu ar stii ca intarzie. Intrucat totul este relativ (asadar cand cineva intarzie,elde fapt ajunge in timp si ora la care este asteptat doar ca se mai adauga cate ceva. Aicieste intelepciunea. CIteste mai jos.
2. DAca nu ar exista zaharul si ideea de dulce nimeni nu ar mai face diferenta intre o limonada si o apa plata cu lamaie(care e de fapt o apa plata cu putin zahar si i se zice lamaie ) . Asadar limonada e de fapt apa plata cu lamaie si putin zahar. ADica e la fel ca a intarzia icneva,care ajunge exact unde trebuei s jaunga ( el cu corpulsi mintea lui ajunge exact in locul unde e asteptat si ajunge la fix,doar ca se mai adauga putin timp ceea ce creaza iluzia de….intarziere
3. DAca nu ar existatimpul, totular fi vesnic. Intelegi ce zic? Noi suntem vesnici !!! Am in fata mea, un monitor cu miliarde de pixeli. SI pixeul din stanga jos e exact viata ta ed om, de 45 50 60 70 ani. Tuesti cranul. Esti vesnic.Esti a primul pixel, porma treci la al doilea, al treilea, adca milairde de pixeli inmultiti cu 75 anicand e viata de om , asa inseamna vesnicia….Uitate la tine. Viata ta e trista? Nucred…faci lucruri interesante zilnic, asa cum fiecare amiba sifiecare celula din corpul tau are viata…
4. DAca l-ai pune pe baiatul tau sa deseneze masina pe care o conduci, ar pute el intro foaie unidimensionala sa redea 3d-ul masinii tale ? nuanta? lumina, colorstica, cromaticul interior si viteza, mirosul sicavitatiel interioare ? tehnologia? probabil ca nu,ci ar fi simple desene…Asa si tot ceea ce stim noidepsre divitate este unsimplu desen deal altor oameni (pictor)ce nil redau pe Dumnezeu. Pe cat de infantil si SEC si deloc interesant, e desenul copilului tau(adica necuprinzator in detalii) pe atat este cea mai mare descoperire\ entitate\ muzica\ scriere\descriere, ce exista in lume despre Dumnezeu, divinitate si infinit. Asadar totul apre plcitisitor dar in viata vesnica exista o multime de lucruri interesante . SA zicem ca ai sta 9 ani sa iti admiri masina, sii invatao pe de rost panacand te plcitisesti de ea sipoti sa zici” o cunosc din toate unghiurile”. SI porma itipun benzina in ea si te punsa o donduci ( fiecare centimetru cucare te misti, vei vedea o alta imagine\priveliste. MIalride kiloemtri epcare niciodata nu iaiface pe pamant ( niciodata nu ai aprcat masina ta in garajul meu site asigur ca este o priveliste incantatoare ). La feleste sicu sufletultau in anii vesniciei… MIlairde depixeli, inmultitit cu mialiarde de pixlei si mialride de pixeli si viata ta e un pixel siacumaduna toate ecranelelumii si punele laolalata si porma mai inmulteste pxieliide acolo cu alte mialride de pixeli si tot nu vei remarca ce inseamna 75ani inmulttii cu acei pixeli. Viata evesnica nu este anorexica si nici trista. Ingerii nu sunt imprejurul lui DUmenzeu, iar el nu sta pe tron ca in desene\ Sfinte Icoane. Ingerii nuau nici sabii si nici cornuri cu care suna… iar milairdele de ingeri nu au aripi…IAr iisus nusta sus acolo, ci e printre noi, si ingerii au milairde de activitati ,sinoi vom avea alte miliarde de activitati in viata vesnica…. DAi unul copil in pantacele mamei lui, toate mintile pamantului. Toate itelgentele lumii si osa vezi ca se plictiseste in pantece zicand:” tiu totul. Ce paote fi dincolo „? Si cand vavedea ce e dincolo se va minuna. Adica e de mialride de milairde de milairde de ori mai interesantalumea asta decat cea din pantace. Si mult mai interesanta e si viata de …dincolo.
5.DAca un inginer de la NASA ar descrie unui ompreistoric ( intelgent) toate descoperirile stiintifice, cumar descrie el libertatea? votul? tv-ul? telefonul? WIFI-ul ? I deci cumcrezi ca i saudescris apostolilor Biblia ? E doa runsimplu desen ce reprezinta oar 0,000000000000000000000000000000000000000000001 % din ceea ce e real. Adica lumea de dincolo e mult mai….frumoasa. Adica …e altfel.DAr eu nuamvazuto…insa…. uitate la toate palcerielde aicisi inmultestele cu mialrde de milairde de ori asa vor fi si acolo… MUltmai frumos decat ceea ce e aici…SI aici e si intelepciunea. Caci ingerii cei rai, ne fac sa ne gandim ca acolo e ” trist fara frumuseti” insa acolo e si mai frumos decat aici…. Aicie intlepciunea. Patimile nu inseamna atat durerea din cei 33 ani ai lui Iisus, ci coborarea lui de la frumusetea celor de sus la ….uratenia celor de jos.
Si…. nu meriti sa fii vesnic. SI nici eu nu merit. DAca ai mai merita, nuar fi oare plata ta meritata? Ori vesnicia e un DAR ! e cevace nu meriti si… e atat deplacut incat nici intreaga vesnicie pecare tio dedici multumindui Creatorului, nu vei putea sa multumesti pentru ca…insasi gandirea,actiunea si activitatile tale le realizezi tot prin DAR.
AsaDAR , viatae un DAR si,,, cele 3 „DAca” de mai sus, punctate cu 1,2,3 sunt scrise cu DAca, intrucat il au pe „DA”. DA, suntem vesnici, si ne bucuram de dar…
Pana si darul de a citi, de a scrie…de a reciti,de a raspandi si pana si darul de a avea o replica mentala in timp ce citesti… IAr martea ne asteapta pe toti pentru ca moartea e de fapt…. viata. Divizare a celulelor…. Caci pentru ca cozonaculsa fie pufos si delicios, trebuei ca toate celuelel si intraga strctura chimica a aluatului de cozonac sa moara, sa se schimbe, sa treaca prin foc si doar asa iese cozonacul pufos. Asa si noi si intreaga creatie..ne shcibam,ne reschimbam, fierbem in noi, ne mahnim, ne indureram, si ne bucuram si minunam…N-am fost creati pentru un scop anume (zimil tu care este), ciamfost creati ca sa ne bucuram,sa ne minunam sa ii dam Slava lui Dumnezeu. Eu sunt un tanar is debia astept sa am copii. Doar ca sa se minuneze de lumea de aici.
cautati pe google „Îngerii Aşa cum îi prezintă Biblia” este un PDF. L-am citit si este asa de frumos. DAca nu are copyright, luatil si raspanditil pe bloguri, facebook, articole.
Un comentariu atat de lung arata lipsa de respect fata de timpul nostru. Care nu e vesnic…)))
… adevarat … subscriu … prea lung si prost scris pentru a avea rabdare sa citesc …
„Intrucat totul este relativ” – chiar si afirmatia asta?
„Viata vesnica e absurda. E o constructie imaginara inventata de spaima. Si folosita de e oameni care si-au dorit sa puna la treaba puterea spaimei de moarte pentru a castiga puterea pamanteasca.”
Lucian esti un tip curajos. Te-as compara cu Eminescu:
Religia – o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?
„Stiu ca voi muri intr-o zi.” Osho spune ca noi de fapt murim in fiecare zi. Cu fiecare respiratie, caci niciodata nu ai certitudinea ca la capatul unui expir vei apuca sa mai tragi un nou inspir. Tot Osho spunea ca somnul este o repetitie pentru moarte, pentru ca atunci cand pui capul pe perna, niciodata nu ai certitudinea ca vei apuca sa mai deschizi ochii. Cei carora le este frica de moarte sufera frecvent de insomnie.
Daca stai sa te gandesti, tu nu mai esti acelasi Lucian care prezenta stiri la ProTV nici cel de la Antena1. Nu cred ca gresesc daca spun ca acei Luciani au murit pentru ca nu poti sa te mai intalnesti cu ei. Deci, toate versiunile precedente ale lui Lucian au murit si partea frumoasa este ca habar nu ai ce Lucian vei fi maine sau peste cinci minute. Nu stii ce experiente transformatoare vei putea trai, poate acest comentariu va genera nasterea unui nou Lucian, daca vei trai sa il citesti pana la capat.
Sper sa nu te exasperez cu inca un citat din Osho, dar mai am unul, care este de fapt preferatul meu: oamenii mor pe la treizeci de ani dar sunt ingropati abia pe la saptezeci de ani. So, when do we die? asta cred ca este de de fapt adevarata intrebare: cand murim si nu ma refer la sfarsitul vietii trupesti ci la starea aceea cand prinsi in rutine zilnice, iesim din casele doar ca sa plimbam hainele pe strada, cand nu mai apreciem frumusetea momentului… Priveste oamenii care ies din metro cu castile pe urechi, mergand in turma spre iesire. Cat de absenti par cu totii!
Si asta imi aminteste de pasajul biblic in care Iisus ii spune unui tanar intalnit in cale: lasa mortii sa isi ingroape mortii, tu vino si urmeaza-mi Mie! Deci, nu cred ca ar trebui sa iti fie frica de moarte pentru ca esti deja expert in murit. Nu numai tu, cu totii suntem. Facem asta in fiecare clipa. Murim si renastem. Ne reinventam si suntem reinventati.
„Universul s-a descurcat foarte bine fara noi 13 miliarde de ani. Nimeni nu contesta ca NU am existat tot timpul asta. Si-atunci, de ce nu observa nimeni ca logica cea mai simpla ne arata ca nu vom exista nici dupa…?”
Nihilism de două parale. Ce poţi aştepta mai mult de la un „filozof” ca Mîndruţă?
„ati incercat sa va ganditi cum ar fi sa existati la nesfarsit? […] O puteti imagina? Nu.”
Pentru că n-aveţi o imaginaţie suficient de bogată. Argumentum ad ignorantiam ca la carte.
„Sa stii ca mori nu e un motiv de tristete.”
Şi totuşi tu eşti foarte speriat de moarte. Înseamnă că încă n-ai înţeles nimic deşi încerci din răsputeri să faci să pară că da.
Şi ca răspuns direct de la Aubrey de Grey pentru obiecţia că „suntem naşpa, nu merităm să trăim arbitrar de mult”: http://web.archive.org/web/20070115201138/http://www.sens.org/concerns.htm#violence
Faptul ca nu consideri ca o sa fii vesnic nu inseamna ca nu o sa fii. Intr-un fel sau altul ti-ai cam asigurat „vesnicia” prin investitia genetica (50% daca ai copii, 25 daca ai nepoti etc). In rest, perfect de acord, universul isi va continua expansiunea – pana intr-un punct, apoi implozia- cu si fara tribulatiile noastre in fata mortii. Evolutiei nu ii pasa daca suntem fericiti sau nu, la fel cum viata nu are alt scop decat a-si propaga genele si memele. Sincer, nu cred ca s-a gasit rostul evolutionist al fericirii.
Citind acest post mi-am adus aminte de un verset din Biblie, Eclesiastul 3:11
„Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.” şi toată cartea e scrisă pe această temă…v-o recomand, foarte interesantă este şi concluzia din cap 12 versetul 13 şi 14 „Să ascultăm, dar, încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.”
cartea se poate găsi online aici:
http://biblia.resursecrestine.ro/eclesiastul
http://www.bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/18/Ecclesiastul
Alina, adevarat ce spui!
Omul si in egoism si lacomie se uraste chiar si pe el insusi, pe ceilalti, tot ce-l inconjoara si orice vesnicie!
Asadar, omul vede doar cat bat luminile lui…
Te-ai gandit vreodata ca omul are dreptul sa fie plictisit de ceva mai presus si mai puternic decat el insusi?
Imbratisari tuturor!
http://nordortodox.webs.com/
Da, omul are acest drept. Este exact ceea ce credeam eu ca va fi vesnicia, un loc plictisitor, dar pana sa-l gasesc pe Isus. Tocmai ca avem acest drept iar unii dintre noi si-l exprima, dincolo nu se vor plictisi, caci chinul nu plictiseste. Chinul este oricum, numai plictisitor nu.
11. Cine e nedrept, sa nedreptateasca inainte.
Cine e spurcat, sa se spurce inca.
Cine este drept, sa faca dreptate mai departe.
Cine este sfant, sa se sfinteasca inca.
12. Iata, vin curand si plata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia, dupa cum este fapta lui.
13. Eu sunt Alfa si Omega, cel dintai si cel de pe urma, inceputul si sfarsitul.(APOCALIPSA XXII)
Nu, nu m-ai deprimat. Zambesc mereu cand ma gandesc la moarte. Stiu ce ma asteapta dincolo. Isus. Astept cu nerabdare clipa. Chiar daca sunt fericit aici. Sunt mai fericit decat am visat ca voi putea fi vreodata. Si totusi abia astept sa plec de aici. Simt in schimb bucuria fiecarei clipe traite aici. De cand l-am intalnit pe Isus nimic nu a putut face ca aceasta bucurie interioara sa dispara nici macar pentru un moment. Si intre timp mama mea a murit. Si totusi bucuria era in mine si atunci, chiar daca pana in acel moment am crezut ca pierderea mamei va fi de nesuportat. Sa ma insel in ceea ce cred si tot nu as vrea sa-mi mai traiesc altfel viata. Sa ma insel in ceea ce priveste viata vesnica alaturi de Isus si tot gasesc ca toate secundele de fericire si de bucurie traite de mine de cand L-am cunoscut, merita sa traiesc cu aceasta credinta. Sa nu fie viata vesnica si ma multumesc cu viata de aici, dar de care nu ma agat ci o iau asa cum este, ata cat este, si sunt gata in fiecare zi sa o parasesc. Sa nu fie nimic dincolo de momentul mortii, asta va insemna ca nu voi regreta nimic, caci nimicul nu poate avea regrete. Nici eu si nici tu nu vom regreta. Vom fi acelasi nimic. Dar in caz ca Isus a spus adevarul, atunci numai unul dintre noi va regreta. Spun asta in momentul de fata cand stiu ca esti ateu, dar pana la sfarsitul vietii tale, multe se mai pot intampla. Cu toate ca esti un ateu putin atipic, cred eu. Dumnezeu scrii cu D mare, ai citit Biblia si vorbesti despre ceea ce scrie acolo. Asculti (mai rar normal) RVE :). Ai in minte gandul vesniciei si te incearca cat de cat un respect fata de notiunea de Creator. Multe postari parca sunt un strigat de salvare de tine. Un om care n-a zambit cu placere la gandul mortii eu consider ca nu a fost fericit pe deplin. Oricate realizari ar avea, oricat de bine ar sta din punct de vedere material, nu se poate bucura asa cum ma bucur eu de fiecare clipa, tocmai din cauza gandului ca se poate sfarsi oricand. Dar daca tu nu vezi rolul vesniciei in viata de aici, eu in schimb nu vad rolul vietii de aici fara vesnicie. Mai citesc si alte postari de ale tale si iti mai scriu 🙂
Totusi o afirmatie m-a pus pe ganduri. „Universul s-a descurcat bine fara noi”. Ma gandeam la un lucru facut de om, despre care putem spune peste 1000 de ani sa zicem, s-a descurcat bine fara noi. Nu imi vine in minte nici un asemenea lucru. Si daca am face asa ceva, asta nu ar arata decat nivelul de inteligenta la care omul ar fi ajuns. Deci, cum poti crede ca universul s-a descurcat asa de bine pentru miliarde de ani, fara o super inteligenta care cel putin sa-l fi facut asa de bine incat miliarde de ani sa se descurce bine singur? Asta in caz ca tu crezi ca aceasta inteligenta l-ar fi lasat singur si nu ar fi intervenit niciodata in acesti multi multi ani.
Soarta nostra este vesnicia! Suntem vesnici fie ca intelegem, fie ca nu intelegem, fie ca ne bucura sau ne infricoseaza! Tocmai asta este Chipul lui Dumnezeu din noi…
” Dumnezeu nu poate uita in veci nici o persoana si daca nu o poate uita, o si mentine in existenta.
Pentru Dumnezeu, de fapt, nici o persoana cu care a stat in relatie nu mai inceteaza de a exista.
Dumnezeu, cand l-a facut pe om ca persoana, i-a dat o insemnatate de partener neincetat al Sau, l-a facut pentru o relatie neintrerupta cu Sine. Aceasta se vede si din unicitatea persoanei.
Nici o persoana nu poate fi inlocuita cu alta; nu poate fi inlocuita in ceea ce poate da ea. De pierderea ei nu sufera ea insasi, ci celelalte. Prin moartea unei persoane se ia si celorlalte putinta unei relatii de neinlocuit. La fel pentru Dumnezeu, fiecare disparut definitiv ar insemna o relatie de neinlocuit.
Deci sufletul a fost creat pentru viata vesnica, pentru ca Hristos sa locuiasca in el. Dar chiar daca el ramane gol de Hristos, el tot exista in veci, ca sa stie pentru ce mare vrednicie a fost zidit si sa ramana vesnic intr-un regret pentru lipsirea de ea, deci sa ramana intr-o suferinta vesnica pentru despartirea de Dumnezeu, in Care se afla.” parintele Dumitru Staniloae
Plin de troli religiosi pe-aci. A, si Osho. Da. Coelho lipseste si ne-am lamurit.
Daca voi, cu fantoma voastra hippie ziceti ca-i asa, pai tot la mine jos ajungeti. Sint doar in delegatie acum dar cind imi termin mandatul revin la vechea functie, sef cu densitatea si temperatura smoalei. O sa va plictisiti de ode continuu inchinate lu’ Iahve si lu’ fi-su, vai de urechile voastre. Mai si cintati prost. Macar la noi Hendrix si Keith Moon trag niste cintari de numa’. Tigari au le-aduc niste palinca 🙂
Alooooo Luciane! Am și eu o întrebare pentru tine! Cine ești tu ? Mă refer la adevăratul tu, nu învelișul ăsta de carne în care îți petreci poate 80-90 de ani. Omul este energie – energia nu poate fi distrusă ci transformată – principiu de bază al fizicii! Cu asta am pus punct și te las să te gândești! Cheers!