5 luni de dus sticlele înapoi la magazin. Câți au făcut-o? Și cum stăm față de alte țări?

Saptamâna trecută, la mine în cartier am văzut un om care căuta prin tomberoanele de fracție uscată. Dar nu lua tot: doar ambalajele reciclabile.

Prima oară m-am întristat pentru el, că n-are altă soluție de făcut bani. Dar apoi a venit și un gând bun: până la urmă, pentru noi toți, rezultatul e că sticlele se întorc la reciclator. 

Și sunt din ce în ce mai multe. În mod evident, nu datorită celor care caută prin tomberoane, deși probabil că și ei au avut o mică contribuție. Dar dincolo de ei, tot mai multi români și-au schimbat obiceiurile.

În aprilie, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a ajuns la un vârf de 5,8 milioane de ambalaje colectate pe zi, în 13 și 14 aprilie, cele mai bune zile de până acum.

Cu totul, până acum au ajuns pe piață 1,5 miliarde de ambalaje SGR și au fost returnate aproximativ 250 de milioane de ambalaje (din care aproximativ 160 de milioane de ambalaje SGR pentru luna aprilie 2024).

Ceea ce ne arată că suntem încă în faza de accelerare. Dar nu doar la colectare, ci și la producție cu eticheta.

Avem peste 50% mai multe ambalaje plasate pe piață în luna martie față de luna precedentă (448 de milioane față de 290 de milioane).

Cum stăm pe zone geografice? 

Cum ne așteptăm, cel mai populat oraș stă și cel mai bine.

Încă un lucru: cum ne raportăm la experiența altor țări care au început mai devreme sau împreună cu noi?

În primul rând că majoritatea celor care au implementat așa ceva spun că e nevoie de până la un an până ce sistemul începe sa meargă în parametri optimi.

Mai mult, o rată de colectare de 80-90% a fost atinsă după 2-3 ani de la debutul sistemului.

Cum a mers la irlandezi, de exemplu? Prima lună: 2 milioane, a doua 21 milioane. A fost aici însă o perioadă mai scurtă de tranziție pentru producători, de doar 6 săptămâni. Și doar 4 luni pentru retaileri. N-au fost atât de înțelegători ca noi…) La noi e posibil să mai apară încă o păsuire, de la 7 luni la 13 luni – e un proiect de hotărâre de guvern în dezbatere. 

Alte diferențe: În Irlanda, magazinele cu suprafață de vânzare sub 250 de metri pătrați pot face excepție de la organizarea punctelor de returnare. Dar peste 90% dintre comercianți, chiar și multe magazine mici, s-au înscris deja în sistem și primesc ambalaje returnate de la consumatori. 

Operatorii HoReCa pot opta să nu participe la sistem, deoarece majoritatea ambalajelor sunt achiziționate pentru consum în incinta localului. Au existat, însă, reclamații că unii operatori HoReCa (restaurante, pub-uri, hoteluri) percep clienților garanția pe ambalaje, dar nu le dau și ambalajul pentru a-l putea returna și recupera, apoi, garanția plătită…

Slovacia a început sistemul în 2022, pentru PET-uri și doze metalice. Au depășit ținta de 60% în primul an, acum sunt la 92%! Mai mult, 70% din plasticul recuperat a fost utilizat pentru fabricarea de noi ambalaje. Mai bine decât toate țintele europene…

Așa că mai e de lucru la noi. Însă e important de știut că nu e imposibil. Daca pot alții, pe noi ce ne-ar putea împiedica?

Ziceți voi în comentarii, daca știți!

_____________

Un material sustinut de RetuRO.


There is no ads to display, Please add some

3 comentarii

  1. Am fost prin tara cu bicla într-o tura pe mai multe zile si m-am enervat foarte rău ca magazinele mici nu colectau dar in schimb îmi luau 50 bani pe pet.
    Am oprit și la benzinării si la fel nu colectau iau eu practic aruncam peturile la coșul de gunoi.
    Cand am întrebat la un magazin unde pot sa îmi iau 50 bani ma trimiteau la marile supermarketuri ca eu cu bagaje pe bicla numai peturi nu caram.

  2. cam cati oameni cunosc termenul „tomberoanele de fracție uscată”?
    pare ca ti-au dat articolul direct scris si tu doar l-ai publicat..

  3. Aparatele de colectare automată se blochează des și sunt mult subdimensionate. La vară va fi mai greu.

Răspunde-i lui CostelAnulează răspunsul