Zilele trecute am citit o carte – Goodbye Jesus – care e de fapt spovedania unui pastor baptist dezamagit de biserica lui si care devine ateu. Cartea e interesanta, dar pe mine m-a facut curios in legatura cu baptistii.

In seara asta am scris nume la intamplare, un nume generic de biserica americana: First Baptist. Si dupa el am adaugat, nu la intamplare, ci voit, numele orasului american in care am petrecut candva cateva luni bune. Atlanta.

Am intrat pe site si-am avut un soc. Vizual mai intai, desi trebuia sa ma astept: stilul e extrem de modern, chiar comercial.

Dincolo de el insa, altceva e mai relevant: biserica e inca inchisa, iar slujbele se tin prin live streaming. Pe prima pagina e orarul. Imediat dedesubt, activitatile principale ale bisericii, pe langa slujba.

Cele mai importante sunt aici: strangere de cadouri pentru copiii saraci din intreaga LUME, apoi testare de Covid organizata chiar de biserica si imediat dupa, o alta cauza nobila, donarea de sange.

Tot pe prima pagina, biserica explica de ce e INCA INCHISA: din grija pentru enoriasi.

Dar, spune mesajul bisericii, „asteptam un semn de la Dumnezeu si ne vom reuni cand vom considera ca riscurile si restrictiile sunt minimale”. Decent. Nu vad nicio acuza la adresa statului, guvernatorului, niciun dat cu fundul de pamant… Intre timp, e clar din mesaj si din intreaga pagina ca reuniunile credinciosilor continua online si ca biserica s-a adaptat perfect vremurilor astora pacatoase.

Dar ce e mai importat e acest tabel: „ministries”. Adica zonele de interes, in care biserica e activa.

Cum vedeti, sunt o multime de domenii acoperite, de la botez si pana la educatia copiilor, pastorat global si local, biblioteca, sfaturi de viata, muzica, etc.

E speciala biserica asta? Ma indoiesc. E mare, e adevarat, e ceea ce numesc ei o „mega-church”, o congregatie mare, care investeste banii enoriasilor intr-o multime de activitati, pe langa cladire.

Ce e interesant la baptisti e ca preotul e ales de comunitate. Si ca pentru o biserica cum e asta nu se da o spaga, ci se da examen, in fata unui comitet al parohiei, in care sunt reprezentanti chiar enoriasii, si de care depinde 100% angajarea preotului. Tot ei, daca sunt nemultumiti, il pot concedia. Ramane preot, dar nu mai are parohie…

De ce mi s-a parut interesanta biserica asta?

Pentru ca nu vad aici nicio urma din retorica „suntem persecutati, altii ne vor raul”. Ce vad aici e mai degraba o organizatie sociala, orientata spre individ si care ii livreaza acestuia nu cult, nu ritual, ci un plus de sens in viata…

Abia de-aici incepem sa vorbim despre modele. Si inca ceva: nu trebuie sa chemi lumea la pelerinaj sa strangi in cutia milei. Se poate si mult mai elegant.

Online. Sms. Sau chiar si in binecunoscutul plic.

Vine acasa, ca urna mobila…)

There is no ads to display, Please add some