Imaginati-va un camp. 

Plantati grau. Lasati-l asa un an, doi, trei. 10.

Ce veti gasi?

Veti gasi buruieni. Pentru ca ele au crescut mai repede. Pentru ca au facut mai multe seminte. Pentru ca au reusit sa sufoce graul prin numar si prin inaltime.

Suntem in situatia asta. 

Candva, am avut elite inteligente. In 1947 a inceput procesul de cosire al lor. Jumatate au fugit din tara. Jumatate au mers in inchisoare. Din ele, au mai iesit jumatate, care n-au mai fost lasate in functii cheie. Nici macar copiii lor n-au mai avut dreptul la studii superioare. Aveau “dosar prost”.

Da, dupa cateva secole de evolutie, in care societatea romaneasca a generat si a selectionat elite cu un IQ peste medie, a urmat un deceniu si-un pic in care inteligenta a fost pedepsita programatic. 1947-1964.

Cine a venit in locul acestor elite?

Asa cum spunea ideologia vremii, “oameni ai muncii de la sate si orase”. Acestia au fost peste noapte trimisi la scoli. Unii aveau minte. Altii nu. Dar scolile au fost si ele “adaptate” pentru ca prostii sa le poata absolvi. Mai departe, societatea a fost si ea conditionata sa fie condusa de stupizi: ideologia spunea ca secolele de asuprire ale unei clase de alta trebuiau sa tina loc de indreptatire in a ocupa un post.

Asa au ajuns plugari ministri. Si-asa au murit in inchisoare, batuti de macelari, oamenii de stat care au facut Romania Mare. 

Dupa 1965 furia prostilor ajunsi in functii s-a mai domolit. Au vazut ca poporul roman accepta si asta. Au vazut ca stau pe mamaliga moale. Si s-au cocotat in copac, dar au acceptat sa-l doteze cu un anume confort: sistemul construit de ceausism este unul al imitatiei Vestului (da, cele mai multe dintre produsele din acea vreme, de la Dacia si camioanele Roman (licenta MAN) si pana la locomotivele Electroputere (Asea Brown Bovery)  sau calculatoarele CIP (licenta Sinclair) erau bazate pe cercetarea altora, de afara. Da, chiar si pufuletii… (Cheetos, la origine). Pentru ca noi ne lichidasem sau marginalizasem complet zona inteligenta si educata a societatii.

Aceasta a fost epoca in care Romania a inceput sa fie condusa de birocratia rosie, capabila de a maimutari civilizatia, dar nu s-o aduca in sufletul ei. Oameni care invatasera sa poarte pantofi, dar nu sa respecte inteligenta (ba chiar continuau s-o urasca, dintr-un complex de inferioritate ramas din tinerete).

Oamenii astia se numeau secretari de partid – de felurite grade. Unii erau mai decenti. Alti mai violenti. Multi, stupizi si ascultatori. Buni executanti. De la modelul administratiei care rezolva probleme, Romania a trecut la modelul bolsevic al administratiei care rezolva ordine. 

De la lucrarea pentru oameni s-a ajuns, in acelasi deceniu, la controlul lor. Asta era scopul administratiei de stat a Romaniei socialiste. Supunerea societatii, vazuta ca o vaca de muls pentru o clasa politica jefuitoare prin lege: salarii, pensii, magazine speciale….Suna familiar?

A fost epoca despre care unii cred ca s-a facut cercetare si au inceput sa fie apreciati specialistii. Eroare. Cercetarea era mai mult de forma, decisa de partid, ca si doctoratele de azi din administratie – nu avem un Nobel romanesc, nu stiu de o tehnologie pe care sa o fi exportat vreodata ca licenta. So, end of story in ce priveste lauda de sine. Specialisti in functii? Doar daca intrau in partid. Si doar daca acceptau pozitia secunda. Seful era obligatoriu sa fie, mai mereu, un om cu dosar bun. Adica de extractie sociala modesta. Si, de obicei, asta era o premisa proasta pentru IQ-ul lui.

Dupa 1989, acea generatie de pozitie secunda, mai luminata un pic, a venit la butoane. Erau in mod evident mai destepti decat ultimul guvern al lui Ceausescu. Dar proveneau din aceeasi logica: poporul trebuie condus, nu intrebat. Astia sunt primii oameni ai PSD-ului, numit la vremea aia FSN.

Mai departe stiti povestea. Deceniile au trecut peste noi mai incet ca peste Ungaria, Polonia sau Cehia. Ce e special in ultimii ani e ca avem, din nou, exact ca in vremea lui Ceasca, o proaspata generatie de prosti, generata tot de un partid socialist structurat pe satrapii locale. In locul scolii de partid, pentru prosti s-au construit dupa 1989 fabrici de diplome. Si cam asta a fost schimbarea. 

Mai avem vreo sansa sa schimbam lucrurile?

Poate mai aveam daca nu era emigratia. Ea ne-a privat, din nou, de elite. Multi din oamenii inteligenti au plecat din Romania catre tari care apreciaza mintea. Ce-a fost puscaria in anii 50 e acum pasaportul. Graul a fost invins de buruieni si s-a mutat pe alte campuri, ierbicidate.

Suntem acum in situatia unei tari in care mintea putina are multa putere. 

Iar statul roman este structura in care IQ-ul scade proportional cu functia. 

Ce putem face?

Nu putem face teste de IQ. Nu putem incerca redefinirea administratiei ca un loc in care nu pot sa lucreze oameni sub 100. O lege de acest tip nu exista nicaieri in lume si oricum testele sunt destul de subiective. 

Si mai e un lucru: nu putem discrimina prostii decat pozitiv.

Altfel spus, suntem prinsi intr-o capcana a civilizatiei: trebuie sa respectam pe toata lumea, oricat de slab dotata intelectual ar fi.

Prostii, chiar multi, trebuie tratati cu deferenta.

Chiar daca ne vorbesc cu “mah”, le ia o ora sa deschida o aplicatie si se uita ca boii in calculator.

In fond, sunt prostii nostri.

Sa multumiti ideologiei socialiste ca sunt acum ca iedera pe casa Natiunii Romane: peste tot, de nu se mai vede nici caramida si nici geamurile!

Si sa incercati la urmatoarele alegeri cel mai greu lucru din lume:

Votati pe unul mai destept ca voi!

There is no ads to display, Please add some