Intr-o buna zi te trezesti cu un anunt lipit la intrarea casei: “De saptamana viitoare sapam aici un sant. Ne cerem scuze pentru inconvenient, etc, etc.”
In mod normal, cum esti bucurestean cu experienta, te enervezi. Stii ca o sa dureze vesnic si ca si in cazul in care la un moment dat o sa-l astupe cineva, n-o sa mai fie la fel si-o sa ramana o gramada de mizerie in urma.
Si totusi, oamenii vin, sapa si pleaca repede. In urma lor ramane ceva in plus, intr-adevar: un pic mai mult cer, eliberat de cablurile legate intre stalpii de iluminat.
Asta e conceptul Netcity si n-a fost mereu asa. Caci in primii ani a mers cam cum merg toate in Romania: mai incetisor. Mai cu opozitie chiar si din partea beneficiarilor. Mai cu putini bani si asteptari mai mici.
De unde a pornit totul? Din anii de dupa Revolutie, cand cu totii am vrut cablu tv si canale multe. 10 ani mai tarziu, la fel, dar acum voiam net. Repede. Asta a dus, in stilul locului, la solutii de viteza mare si estetica acceptabila la acea vreme: cablu de la un bloc la altul, cablu de pe un stalp pe altul. Anii au trecut, cablurile s-au adunat, de-abia le mai puteau tine.
Si pana la urma a trebuit sa facem ceva. La aceasta problema publica solutia a fost investitia privata: o companie a primit o concesiune si s-a apucat de treaba. Numai ca in primii ani, treaba a mers destul de incet sau chiar deloc, cum se vede si din graficul asta:
Cele mai mari probleme la inceput? Fireste, beneficiarii. Unii intrebau “de ce faceti santul?”. Altii “de ce nu l-ati facut inca?. In ultimii ani insa, oamenii au inceput sa inteleaga valoarea – nu doar estetica – a coborarii cablurilor de pe stalpi in subteran.
Reteaua nu mai cade la fiecare furtuna, cand crengile si chiar copacii prabusiti te pot lasa fara cablu cateva zile. Si doi, treaba arata mai civilizat, chiar daca trebuie sa treci prin momentul santului din fata casei sau blocului.
Unde suntem azi? Mergem mai repede de la schimbarea investitorului care se ocupa de proiectul Netcity. Azi, cand tragem linie, avem 1520 de km de canalizatie subterana construita. Cam 20.000 de cladiri au fost racordate la sistem. Din ele, mai bine de un sfert, 560 de km si 7500 de imobile, s-au facut in ultimul an si jumatate, din cei 11 de cand dateaza proiectul.
“După preluarea proiectului și reluarea lucrarilor, în a doua parte a anului 2017, am lucrat în viteză, pentru a dezvolta acest proiect de infrastructură, derulat din fondu ri 100% private. Facem toate eforturile pentru depăși obstacolele apărute, cu misiunea de a continua și a îmbunătăți constant procesul de lucru, de la operațiuni, până la comunicarea cu locuitorii”, spune Adrian Răcășan, Administrator Netcity Telecom.
Netcity acopera deja zona centrala si bulevardele principale: de aceea nu mai vezi cabluri pe acolo, pe stalpi. Sunt deja peste 200 de oameni la lucru in fiecare zi pe santiere. Cam asa arata si clasamentul cladirilor racordate, pe strazi: sectorul 1 are cele mai multe imobile trecute pe Netcity.
Modelul de business e simplu: cablurile se ingroapa cu banii investitorului, care apoi incaseaza tarife de utilizare de la operatorii de telecomunicatii timp de 49 de ani, cat dureaza concesiunea si plateste anual o redeventa catre primarie din incasari.
Costul de acces la infrastructura subterana nu a impactat si tarifele finale ale operatorilor. In tot timpul acesta, incepand din 2008, pentru ca a crescut accesul publicului la serviciile de internet/tv oferite de operatori si, implicit oferta, costurile serviciilor catre utilizatorii finali s-au diminuat chiar.
Azi, Netcity Telecom face parte dintr-un grup de cinci companii care detin si contruiesc infrastructura in energie, telecomunicații și construcții civile, alături de Electrogrup SA, Direct One SA, Nova Power & Gas SRL, precum și WESEE SRL, reunite sub umbrela holding-ului E-INFRA.
Mai multe informații sunt disponibile pe pagina http://www.net-city.ro. Sau aici, daca vreti sa va faceti o idee pe scurt.
Acest material a fost sustinut de Netcity.
There is no ads to display, Please add some