Stiti momentul acela in care avionul pune rotile pe pista si toata lumea izbucneste in aplauze?
Il stiti daca ati zburat macar odata cu Blue Air pe Catania. Sau Wizz la Londra. Sau Ryanair oriunde.
Mereu m-am intrebat de unde vine pornirea asta. Gandul asta m-a bazait vreo cateva saptamani, pana cand am incercat, la un drum cu avionul, sa fac observatii directe.
Mai intai, am segmentat publicul:
Exista doua tipuri de aplaudaci. Cei care incep. Si cei care ii urmeaza. Intre ei sunt cam 2 secunde distanta.
Astia care incep nu-s multi. Cam 10% din numarul total de aplaudaci. Dar sunt foarte atenti inainte. Stau cu ochii pe geam si strang din fund in anticiparea momentului ala in care avionul pune rotile jos. In ultimele cateva secunde de zbor, aplaudacii care dau tonul sunt deja cu mainile pregatite, ca dirijorii la concert. Sau ca preotii, cand iau patrafirul in maini.
Da, asta e familiar la ei: parca ar savarsi un serviciu divin.
E normal: ritualul asta vine din acelasi loc cu religia. Credinta pe care se bazeaza e ca zborul e o minune. Iar pilotii, niste norocosi.
Pe unii din domnii astia (si doamne, bineinteles!) ii banuiesc ca in Evul Mediu ar fi strigat primii “Deochi!” daca li se imbolnavea porcul. Si-ar fi pornit prin sat in cautarea unei vrajitoare pe care s-o parleasca.
Altii sunt cei care inteleg putin tehnologia dar isi doresc enorm sa priceapa tot. De-aia si aplauda: ca li se confirma din nou teoria ca daca iti faci cruce cu limba in gura si spui doua rugaciuni, zborul o sa mearga perfect. Zborul? Are pe dracul in el, de-aia si cad atatea avioane. Ce aerodinamica, ce motoare, ce portanta? Sfantul Ilie ne-a aterizat cu bine!
Pentru ei, aviatia e o continua sfidare a randuielii divine, pe care o incalca din nevoie, ca au treaba la rudele din Spania.
Dupa ce astia 10% incep, la vreo cateva secunde ii urmeaza turma. Aplaudacii de ziua a saptea (ma rog, secunda a doua).
Si ei sunt de mai multe categorii. Unii aplauda pentru acelasi motiv pentru care se duc la serbarea de Craciun a companiei (desi n-au nici un chef sa-si revada colegii): ca sa nu fie diferiti. Sa nu-i ia cineva la ochi. Sa nu se zica despre ei ca ar fi – doamne feri! – de alta parere. Aplauzele lor sunt ca banalitatile la o taiere de panglica cu oficialitati: “Da, a fost o aterizare minunata, un zbor extraordinar, un pilot deosebit de abil, asa cum bine a observat antevorbitorul meu de la Contabilitate…”
Altii aplauda din instinctul tribal cel mai vechi care spune ca atunci cand apare un moment de reafirmare a identitatii de grup, e bine sa fii cu multimea. Sa nu ai probleme.
Oamenii astia stiu expresia “cine nu e cu noi e impotriva noastra!” si nu vor sa fie impotriva nimanui. De ce sa-si faca dusmani? Mai bine aplauda! Dupa acelasi principiu functioneaza acum, de exemplu, Parlamentul Romaniei.
Aplauzele la aterizare nu sunt insa inventate de romani. Erau frecvente in anii 60 si 70, dar pe masura ce zborul s-a banalizat s-au rarit… Azi nu se aplauda in tarile mai cerebrale din Nord, dar mai gasesti aplaudaci intre italieni, mai ales astia din sud, de prin Sicilia. In Grecia la fel. Aplauzele merg mana in mana cu zonele mai simple ale lumii si cu categoriile sociale care zboara rar.
Sau cu cele in care lumea petrece: Business Insider explica aici ca in America lumea aplauda cand aterizeaza in vacanta. Sau cand oamenii se intorc acasa. Altii incearca sa stabileasca exact cand merita sa aplauzi si cand nu…
Ajung acum la capatul demersului meu si, fireste, trebuie sa va spun si ce fac eu.
Sunt un hipster aviatic. Nu aplaud. Si, de fapt, ma pastrez pentru un moment special:
Ziua in care o sa am destui bani sa ma duc la fabrica Boeing din Seattle. Si sa-i aplaud, in sfarsit, pe ingineri.
Sigur, pilotul merita si el, mai ales dupa o aterizare grea. Dar, in restul zborurilor, lucrurile care ne tin in viata intr-un avion care merge cu 800 la ora la 11.000 de metri si minus 50 de grade celsius sunt inventate (si reparate) de ingineri. Aia de jos. De la sol.
Ganditi-va si la ei la urmatorul zbor. Nu la noroc, nu la superstitie, nu la vointa divina.
Aplaudati, va rog, macar o data, stiinta.
There is no ads to display, Please add some
…cu 800 pe oră:)
Da, inginerii sunt, in orice domeniu, superoamenii de aplaudat. Asa este.
Si eu i-as pune sa scrie reguli si legi si as da afara TOTI politicienii. Lumea ar evolua precum tehnologia.
Oamenii din avion aplauda de bucurie ca au ajuns teferi la sol. Ptr ca avioanele mai cad, si e ca naiba sa mori tocmai cand pleci in vacanta.
Tu poti sa nu aplauzi, esti tare, esti dur, esti Chuck Noris. Bravo tie.
Sa razi de oamenii care aplauda, dragul meu, nu este… inginereste.
Si crede-ma, sunt un inginer!
Jos pălăria
Bun comentariul ! Treaba fiecaruia daca aplauda….Si treaba fiecaruia daca crede, in ce crede ……dorinta divina, stiinta etc etc…..Unii se cred „inteligenti”, …..si ca ei nu sunt ca….”prostimea”……Oare chiar asa e ?! Sanatate multa !
Il simțin in totalitatete pe Ocrav. Cu următoarea argumentație: cand un avocat iti câștiga procesul ii strângi mâna si il feliciți, mai ales atunci cand acei oarece îndoieli privind șansele tale de câștiga, cand un doctor reușește dupa o perioada sa iti redea zâmbetul, sănătatea , bucuria de a trai il îmbrățișezi, cand un psiholog/ psihiatru ( depinde de caz ) iti reda calea, linia de plutire, il inviti la o cina sau poate intr-o vacanța ,iar toate acestea pentru ca au avut pricepere, răbdare si pricepere si implicare , atunci cum ai putea sa nu încerci sa aduci o forma de mulțumire fie ea si lipsită de contractul vizual unor profesioniști desăvârșiți in mâna cărora ti-ai lăsat câteva ore viața.
Nu e un gest medieval si neavenit, e doar o forma de respect si buna creștere . Sa mulțumești celui căruia ti-a facut un bine , fie el si rezultatului unor factori colaborări de măiestrie si pricepere. Cert este ca ai pentru ce il multumi. Iar aplauzele sunt atat hrana si rasplata artiștilor de teatru si a artiștilor care performează live in general dar si a celor care din umbra primesc o rasplata pentru orele de concentrare si implicare totala in procesul tehnic pe care il coordonează.
Refuz sa cred ca nu ai aflat si de nenumăratele cazuri cand o secunda de neatenție , sau o lipsa de pregătire adecvată a piloților de avion a creat drame fantastice.
Si atunci de ce sa nu mulțumim pentru efortul depus unor oameni pricepuți , serioși si devotați profesiei lor cand ne costa decat câteva secunde sa facem asta!?
Ne recomanzi o atitudine mai rezervată cand am putea sa aplaudam încă câteva secunde in plus … jumătate pentru pilot si jumătate pentru ingineri 🙂 ?!
Iti propun sa aplauzi si soferii de taxi/microbuz/autobuz pana la urma si ei au o munca destul de grea si din cate am mai auzit pe la televizor exista mai multe accidente rutiere decat aviatice. Spor la aplaudat
Jumatate din argumentul tau este exact ce scrie in articol, iar in cealalta jumatate te contrazici singur.
Poate o mica parte din aplauze sunt pentru pilot, dar marea parte din ele, in special a celor care le initiaza, sunt din motive fictive, superstitioase, nicidecum indreptate catre persoanele care chiar merita acele aplauze.
Asadar, daca unui doctor ii multumesti dupa o operatie, de ce dupa un zbor l-ai aplauda pe dumnezeu/miracolul de a ateriza?
De asemenea sunt de acord ca acum, cand zborurile nu mai sunt o raritate, aplauzele nu mai inseamna nimic la sfarsitul zborului; acele aplauze neintampinate de nimeni (cu atat mai putin de persoanele care le merita), sunt doar pentru a-i face pe cei care aplauda, sa se simta bine ca si-au aratat ‘multumirea’. E ca si cum ai da mana cu doctorul doar de protocol, dar de fapt nici nu stii cum il cheama.
Este un zbor pe care il platesc!!!
O sa ajungem sa aplaudam si ca shaorma are de toate:))
Compari pilotul cu avocatul? Pai crezi ca sunt asa mari sansele de a te prabusi cu un avion in care esti pasager?
Eu cred ca celor care aplauda la aterizare le e frica de zborul cu avionul si nu inteleg lucruri elementare despre riscuri, sanse si statistici. Si, in cazul acesta, ar trebui sa aplaude dupa fiecare drum cu masina, microbuzul sau autocarul prin Romania (trenurile oricum merg incet, ai mai mari sanse sa ramai in camp decat sa mori in ele). Pentru ca statistica spune ca sunt sanse mai mari sa mori in masina pe drumurile tarii decat in avion oriunde pe parcursul zborului sau aterizarii. Si chiar daca nu mori in masina, sunt sanse mult mai mari sa ajungi la destinatie (cand ajungi, statistica iarasi defavorizeaza automobilul), cu defectiuni tehnice sau posibile alte cheltuieli in plus. Pe cand cu avionul, dupa zbor si aterizare, urmatoarea mare grija e sa nu ti se fi spart stica de lichior in bagaj.
Deci despre ce vorbim, domnu inginer??
Il susțin in totalitate pe Octav.
Cu următoarea argumentație: cand un avocat iti câștiga procesul ii strângi mâna si il feliciți, mai ales atunci cand avaei oarece îndoieli privind șansele tale de câștiga; cand un doctor reușește dupa o perioada sa iti redea zâmbetul, sănătatea , bucuria de a trai il îmbrățișezi; cand un psiholog/ psihiatru ( depinde de caz ) iti reda calea, linia de plutire, il inviti la o cina sau poate intr-o vacanța ,iar toate acestea pentru ca au avut pricepere, răbdare, dăruire si implicare totala , atunci cum ai putea sa nu încerci sa aduci o forma de mulțumire fie ea si lipsită de contactul vizual unor profesioniști desăvârșiți in mâna cărora ti-ai lăsat câteva ore viața.
Nu e un gest medieval si neavenit, e doar o forma de respect si buna creștere.
Sa mulțumești celui căruia ti-a facut un bine , fie el si rezultatului unor factori tehnici combinație cu măiestrie si pricepere personală . Cert este ca ai pentru ce il multumi. Iar aplauzele sunt atat hrana si rasplata artiștilor de teatru si a artiștilor care performează live in general dar si a celor care din umbra primesc o rasplata pentru orele de concentrare si implicare totala in procesul tehnic pe care il coordonează.
Refuz sa cred ca nu ai aflat si de nenumăratele cazuri cand o secunda de neatenție , sau o lipsa de pregătire adecvată a piloților de avion a creat drame fantastice.
Si atunci de ce sa nu mulțumim pentru efortul depus unor oameni pricepuți , serioși si devotați profesiei lor cand ne costa decat câteva secunde sa facem asta!?
Ne recomanzi o atitudine mai rezervată cand am putea sa aplaudam încă câteva secunde in plus … jumătate pentru pilot si jumătate pentru ingineri 🙂 ?!
To Andrei: de ce nu aplaudati cand coborati din troleibus / tramwai / taxi? Frecventa catastrofelor avia e inferioara celor terestre.
Absolue de accord! Uneori mandruta e préa mandru !😊
Cred ca aplauzele isi au radacina la inceputul secolului trecut, cand pionierii aerului organizau demonstratii pe care oameni le percepeau ca pe un spectacol; La final, protagonistul era aplaudat si nu inginerii(Oricum la acea data, aviatorii erau cel putin implicati in procesul de constructie daca nu chiar inventatorii).
As putea fi de acord cu explicatia gestului ca fiind unul de multumire, dar din pacate acest gest de multumire de obicei este facut in privat, fara a ne da in spectacol. Avocatului, medicului si altor oameni carora le multumim, nu le facem un spectacol de fata cu alte persoane, ci le multumim in cazul in care au facut un efort, in privat. Altfel spus, nu trebuie sa multumim nimanui pentru ca si-a facut treaba pentru care este platit sa o faca. Nici chelnerului, nici profesorului, nici soferului de autobuz samd. Postul se refera exact la faptul ca niciodata atunci cand se aplauda, nimeni nu se gandeste la toti oamenii din spatele acelui zbor, a celor care au construit avionul, a celor din turnul de control, care dupa parerea mea au avut un aport mult mai mare decat al pilotului, a celor care au grija ca bagajele sa nu se piarda samd. Cred ca daca tot vrea cineva sa multumeasca ar trebui sa inceapa prin a lua legatura cu cle putin una din aceste persoane si sa ii multumeasca personal cel putin printr-o vorba buna. Sigur ar fi mult mai apreciata decat niste batai din palme pe care oricum nu vor sti ca le-au primit.
”niste batai din palme pe care oricum nu vor sti ca le-au primit.”, WRONG! LE AUD (bataile din palme)!
Sa nu uitam liftul…. trebuie aplautat cand ajungi la parter :d
AOLEEU,, CE GRANDE VA DATI!!
te dai prea maRE, MINDRUTZA, ADICA, DACA APLAUDA INSEAMNA CA SUNT, cum zici dmnta, inapoiati?! si nu inteleg ca alde matale, tehnologia!! WROOONG!!! fiindca esti cam varza!! ce mai enunturi ??!! ”E normal: ritualul asta vine din acelasi loc cu religia. Credinta pe care se bazeaza e ca zborul e o minune. Iar pilotii, niste norocosi.” , Pai, nenicule mindruta, a aplauda inseamna sa , o cintare, o acrobatie, etc,. Paralela dmnt cu religia &comp e jalnica!! Si daca ai fi zburat mai mult si mai inainte de a deveni mare capitalist si sa cistigi de o fasole scriind, , ai fi stiut ca si atunci se aplauda! EU, DE EXmpl, initiez/initiam aplauzele, cind fandositi ca dmnt o fac pe blazatii!! si, da, uneori se urnesc greu ceilalti, si cu cit sunt mai sictiriti, de curge scirba pe ei, cu atit se dau mai mari, si chipurile strimba din nas!! Mai mai, esti cam in pana de idei ! Mama avea o vorba: ”maica, sa nu uiti niciodata de unde ai plecat! ” dmnt ai uitat,sau mamuca dmnt nu te-a invatat asta. eu am plecat dintr-o comuna de linga ploiesti, din zona aia cu republica de la ploiesti, cind il transportau pe lider in butoiul din caruta, si pe timpul lui ceasca zburam cu interflugul , si si cu hansa, si aterizam pe shonefeld dar si in partea de ”vest” a berlinului, +cu ,malev si dastea, si, omule, iti zic ceva ce, fac prinsoare ca nu ai auzit: cind intram in tara la PCTFISTII IMI ZICEAU (de fapt la toti rominii): ”bine ati revenit in tara”! si, poci,,, dmnt sa faci spume la gura, sa ma pirasti nevestei dmnta, sau cui vei dori sau cui vei avea prilejul: sa iti zica asa ceva un ofiter de PCTF era o chestie inaltatoare!!! E VORBA DE ANII ’75,’80, cind fac pariu ca dmnt nici nu stiai ce culoare are/avea Deutsche Bundesbank, si nici dolarul american, dar nu ptr ca erai prea mic de virsta, ci ptr ca erai ca noi toti;; daia zic, ai uitat de unde ai plecat, fiindca chiar daca sunt aia prostovani fiindca aplauda mom atigerii rotilor avionului pe pista, dmnt nu oi fi vreun bil gates, ca sa ii jignesti, ma rog ai prins dmnt ideea! sanatatee, si fii mai atent, zboara, daca iti permite bugetul, cu avioane de linie adevarate, nu low cost!! ca, pe bune, aici ai zbircit-o, te-ai dat de gol: deci zbori laolalta cu toti capsunarii, altfel nu ai sti… baftaaa!!!
eu am zburat d f multe ori cu 310, buc-bangok, chiar si cu muntenia, de fapt erau doar 3, pina ca Muntn sa dea cu el de pamint un pilot ”neaplaudat”( ca sa fac un anacolut), ne-a luat de la dubai, exact cu o sapt pina sa cada, ma rog, nu stiu daca ai survolat oceane, e cumpliit, sunt niste turbioane cu busituri de zici ca esti intr-un autobuz Roman 112 UD, cin da cu diferentialul de vreun bimb pe drum de pamint, aa, nu stii, dmt te-ai nascut in satul cu ministri, citadin respectabil, f bineee, bravoos!! si ca sa revin, stii cum oscileaza planurile avionului, luminita din virf descrie o dunga luminoasa de peste 1 m, iti face inima cit un purice!! sau fdaca ai fi aterizat pe pista cu zapada viscolita iti garantaz ca te-ai fi rugat la dmnz, , si ai fi facut cruce, nu doar cu limba, ci cu bratul, etc,. daia zic, da, pilotii merita aplaudati, cind pun rotile pe pista si nu pun avionul!! have a nice fly!! cu ce avioana/companii iti permite buzunarul! si nu te mai plasa in atit de rarefiate!! AM NECAZ PE DASTIA CA DMNTA, ca , ca si, fiica-mea , e mare cercetatoare , si barba-su la fel, si au si 3 child, si, fiind bugetari la institutele lor de cercetari mai o ard cu companiile amintite de dmnt, si eu ii zic ca ii platesc eu dif, numai sa…etc,. dar, stai linistit tot este se considera si ea, unde bag seama te consideri si dmnt apartinator, desi,dupa cite stiu, esti mult mai devreme… nascut in comparatie cu fiica-,mea,etc,. aa, mi-a placut o chestie: dacian zicea: eu am putin pst 4o( adica reisea ca se consid pe sine a face parte din tineret), dar un ziarist i-o reteaza aveti 46 ani !! Poate gresesc, dar prea tii cu tineretul,,,, ADICA cu COPII ASTIA ptr care a fi tinar e o !! baftaaaa!!!
Eu am mers (zburat) mai rar. Acum câțiva ani cu WIZ AIR la Londra dus-întors, o dată la Paris cu AIR FRANCE dus – întors și de mai multe ori la Timișoara cu TAROM, cel mai des cu ATR, o dată cu AIRBUS și tot o dată, pe vremea lu nea Nicu, cu IL 18. Da n-am auzit aplauzele niciodată. Probabil că eram prea concentrat la cronometru, de la TM la Buc, cu AIRBUS se fac cca 30, cu ATR cca 50′. Mă refer strict la timpul de zbor. Am și 18 salturi sportive din AN2, făcute la Clinceni prin 91-92, 10 automate și 8 comandate. Nu-mi aduc aminte să mă fi aplaudat cineva, nici pe mine nici pe colegi și nici pe piloți sau pe instructori. Ca și concluzie, dacă oamenilor le place să aplaude ca la teatru, lasă-i domnule să fie și ei fericiți. Pe mine nu m-au deranjat, de fapt nici nu i-am remarcat.
postacii de serviciu ar face bine sa aplaude dupa fiecare post caci la urma urmei chiar daca nu are piloti si internetul ( ala prin care-si trambiteaza ignoranta ) e o minune!
Pe langa rugaciunea de neratat, e foarte important sa se arunce si cu bani (preferabil monede) in macar unul din motoarele avionului. Sa fie pentru lumea ailalta!
Domnule Mndruta ,
Cred ca exagerati nitel … plus ca nu prea aveti idee despre aviatie , nu-i asa ? Corect , inginerii construiesc … , pilotii manevreaza / piloteaza … ati uitat un factor in toata ecuatia asta : serviciul de dirijare si control .
Avionul in sine e doar o gramada de metal , plastic , sticla , etc . Degeaba construieste inginerul daca nu are cine sa piloteze … apoi , pilotul respectiv nu se va urca niciodata in cockpit fara sa fie absolut sigur ca are pe cineva acolo jos , cu o intreaga logistica sa-l urmareasca si sa-l ajute . Si toata aceasta tripleta ” inginer + pilot + controlor de trafic este egala cu zero daca nu exista clientii platitori , cei care scot banutii din buzunar si platesc biletul !!! Este dreptul lor sa aplaude , sau sa nu aplaude … indiferent de motive . Nu toata lumea are o educatie tehnologica , si nici nu-i intereseaza cum functioneaza industria aeronautica . Ei platesc un serviciu de transport , cu tot ce presupune acesta … dar mai ales siguranta ca vor ajunge la destinatie sanatosi si intregi !!! Probabail de asta aplauda … isi exprima pur si simplu bucuria … doar atat .
„… dar mai ales siguranta ca vor ajunge la destinatie sanatosi si intregi !!! Probabail de asta aplauda … isi exprima pur si simplu bucuria … doar atat .” cred ca asta e motivul! Eu, sincer, respir mult mai usurat (nu aplaud, dar nici nu`i consider pe cei care aplauda din alta specie) cand rotile au atins solul, si nu sunt religios/credincios de nici o culoare, pur si simplu ma bucur ca nu a fost nici un incident. Pentru ca nu esti cu masina pe autostrada, sa incetinesti, sa faci o oprire… daca se intampla ceva la altitudinea si viteza aia…cam aia a fos! Daca cauti o lista a supravietuitorilor accidentelor aviatice…e o lista foarte scurta!
Se vede ca imbatranesti. De departe cea mai slaba postare din cate am citit aici. Si poate cea mai urata.
si eu il mai contrez pe lucian, dar, dmnt prea de tot, uimeste-ne cu postarile dmneatale…. si apoi vino cu critici,!! baftaaa
Cu aplauzele nu sunt à l’aise nici eu, un MULTUMESC la iesirea din avion cred ca ar incalzi sufletele.
Dar daca Sully Sullenberger nu era acolo, armata de ingineri de la sol aduna doar ramasitele. De avion si de oameni. E adevarat ca daca nu ar fi muncit (gandit, adica) inainte inginerii aceia, sa-si lase motoarele la contactul cu apa, putea si domnul Sully sa faca orice, avionul tot se rupea. Dar cand se imbina amandoua, conceptia/fabricatia cu utilizarea/folosinta, atunci totul are sanse sa fie OK.
Un gand bun pentru tehnica, stiinta si cei ce gandesc. Si pentru cei ce o folosesc.
Inca o data the „wisdom of the crowds” iti arata ce minte ingusta ai Lucian Mandruta….Stick to the PSD crap…lucrurile prea serioase depasesc puterea ta de intelegere…stiinta e totul…nu-i de mirare ca ne indreptam spre Idiocracy…cu cei ca tine in frunte..lol