(P) 10 case mititele. Ce se-ntampla oare-n ele?

Chiar, de ce ai face 10 case in care nu locuieste nimeni de trei ani? De ce atata risipa de materiale si teren? Mai ales pe dealul asta frumos dintr-un sat din Austria? 

E simplu: pentru ca vrei sa faci niste zeci de mii de alte case mai sanatoase.

IMG_6381

N-am stiut pana la vizita mea la tara ce ingrediente ai nevoie pentru asa ceva. Dar mai ales n-am stiut ca in fiecare zi probabil ca mananci sau bei 3 litri, in schimb respiri vreo 13 litri de aer. Ce e in aerul asta e la fel de important ca si ce e in mancare.

E-urile din mancare? In aer se numesc VOC (adica compusi volatili, emisi de substantele din pereti). Si aici, ideal sa fie cat mai putine.

Grasimea? In aer se numesc prea multa umiditate. Maxim 60% e  buna.

Sarea in exces? Prea putina umiditate e rea. Sub 40 e de asemenea rea pentru sanatate.

Zaharul? Zgomotul. Sunt pereti care absorb mai bine. Altii lasa sa treaca fluierand alarma masinii vecinului de jos.

Toxinele: radiatia electromagnetica. Aici iti trebuie deci pereti masivi, care sa o absoarba. Intrebari constructorul si de asta.

IMG_6370

Si asa mai departe. E o stiinta sa faci interiorul unei case sanatos si cu asta se ocupa austriecii aici. Asta studiaza, mai exact.

Au si de ce. In Germania, de exemplu, aerul dinauntru e mai poluat si mai nesanatos decat cel de dinafara. 1 din trei oameni au probleme de respiratie  din cauza asta. Tendinta de a construi cat mai etans, ca sa facem economie la caldura, a dus la interioare in care aerul face rau sanatatii – cateodata chiar mai rau decat hrana. 

Insa doar 20, hai 30 la suta din oameni se gandesc la asta atunci cand isi fac o casa. Bugetul e inca extrem de important – desi costurile pentru o izolatie si o tencuiala sanatoasa nu sunt un capat de tara fata de solutiile clasice.

IMG_6363

Baumit e una dintre companiile mari implicate in constructii. Firma de familie. Chiar din satul asta pornita. Aici, langa fabrica, au facut  aceste 10 case, fiecare dupa alta tehnologie. Lemn, cu izolatie sau fara. Beton – cu mai multe tipuri de izolatie. 

Caramida, la fel. In casele cu cate o singura camera au pus cate un aparat de produs umiditate, ca sa simuleze gatitul si dusul.

Si dupa aia au testat fiecare tip de izolatie si tencuiala: cat de bine absoarbe apa? Cat de repede o da inapoi? Din ce anume e bine sa-ti faci o casa, cand vrei sa fie in stare sa se auto-regleze si termic si cum te ajuta sa ai mai putine ciuperci microscopice in aer? 

“Unul dintre elementele cheie e reglajul umiditatii, nu al temperaturii” spune Christian Vondrus, cercetator. 

Cand e prea umed avem bacterii, fungi, acarieni care prospera. Cand e prea uscat, diversele materiale din casa se usuca si ele incep sa se ridice in aer sub forma de praf.

Practic, o casa prea umeda duce la riscuri de alergie si astm. Una prea uscata, la incidenta mai mare a infectiilor organelor respiratorii.

Gripei, de exemplu, ii place uscaciunea. Povestesc despre toate astea gazdele mele la Viva Park.

Casele din imagine studiaza toate astea, in ideea unei locuinte care se regleaza mai mult sau mai putin singura. Toate au toate senzori de temperatura, umiditate, zgomot… masurati continuu deja de 3 ani. Datele se duc la o universitate si la doua companii de cercetare. Si din ele se fac nu doar recomandari, ci si produse. Baumit are deja pe piata – inclusiv in Romania – gama Klima, rezultata in urma experientelor de aici.  

IMG_6355

Ok, la final, care e casa ideala?

Doua modele domina: pentru bloc, beton cu izolatie externa si interna plus tencuiala absorbanta de umiditate.

Pentru casa: caramida (si nu BCA-ul sau lemnul) pare sa fie solutia ideala. In toate cazurile se recomanda un perete cat mai gros, a carui masivitate sa fie si un buffer de temperatura, care sa modereze schimbul de caldura cu exteriorul.

Dar chiar si la o casa deja construita sunt solutii mai bune de izolatie. Unele dintre ele sunt aici.

Cum e casa ta? Te-ai gandit la toate astea pana acum? Ti se pare ca e stiinta aici? Sau marketing?

Hai sa discutam.

7 comentarii

  1. Știi casele din chirpici de pe la noi? Alea erau și ecologice, își reglau singure condițiile și mai existau și la cutremure … Asta vor să descopere austriecii

  2. Este bine dar contează foarte mult şi de cei care le locuiesc şi cum ştiu să le întrețină(în sensul zcum aerisesc şi cum poziționează mobilierul). Locuința mea este dată în folosință în 1982. A stat cineva 2 ani apoi am venit eu. Am găsit-o cu igrasie. Uscau haine pe calorifer şi nu-i indicat. Am ras până la placă,dat cu carbit nestins (atentie cei care citiți-trebuiesc respectate niste condiții de aerisire şi purtat mască fiindcă este periculos,documentați-vă bine ptr.o astfel de operație), mobilierul plasat la min.5cm distanță de perete,aerisire permanentă vara iar iarna geamul de la bucătărie zi şi noapte rabatat şi uşa semideschisă ptr.a circula aerul prin casă. Nu este totul etanş,doar ferestrele,uşa la intrare este de lemn,asigură ventilație prin micile neetanşeități. Nu a mai apărut mucegaiul.

  3. Ar fi foarte interesant să se facă un studiu și într o casa construită pe stil dobrogean, adică chirpici din pământ galben și paie, „tencuita” interior și exterior tot cu pământ galben amestecat cu excremente de cal și sau măgar, si decorativa cu var colorat la exterior și alb la interior, fără nici un fel de plastice, numai pământ, lemn și ceva cuie și scoabe.ferestre duble tot din lemn uși tot lemn, temelia din piatra de calcar, nici o Izolatie termica sau hidro, oare ce o ieși?? Eu am o ruda mai săraca într un sat dobrogean care locuiește într o astfel de casa, si când merg pe acolo intru și stau întins în pat în casă, simt o relaxare maxima, adorm imediat, pana si semnalul GSM aproape ca dispare. Cred ca si nivelul zgomotului este foarte foarte mic acolo.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s