Chiar, de ce ai face 10 case in care nu locuieste nimeni de trei ani? De ce atata risipa de materiale si teren? Mai ales pe dealul asta frumos dintr-un sat din Austria? 

E simplu: pentru ca vrei sa faci niste zeci de mii de alte case mai sanatoase.

N-am stiut pana la vizita mea la tara ce ingrediente ai nevoie pentru asa ceva. Dar mai ales n-am stiut ca in fiecare zi probabil ca mananci sau bei 3 litri, in schimb respiri vreo 13 litri de aer. Ce e in aerul asta e la fel de important ca si ce e in mancare.

E-urile din mancare? In aer se numesc VOC (adica compusi volatili, emisi de substantele din pereti). Si aici, ideal sa fie cat mai putine.

Grasimea? In aer se numesc prea multa umiditate. Maxim 60% e  buna.

Sarea in exces? Prea putina umiditate e rea. Sub 40 e de asemenea rea pentru sanatate.

Zaharul? Zgomotul. Sunt pereti care absorb mai bine. Altii lasa sa treaca fluierand alarma masinii vecinului de jos.

Toxinele: radiatia electromagnetica. Aici iti trebuie deci pereti masivi, care sa o absoarba. Intrebari constructorul si de asta.

Si asa mai departe. E o stiinta sa faci interiorul unei case sanatos si cu asta se ocupa austriecii aici. Asta studiaza, mai exact.

Au si de ce. In Germania, de exemplu, aerul dinauntru e mai poluat si mai nesanatos decat cel de dinafara. 1 din trei oameni au probleme de respiratie  din cauza asta. Tendinta de a construi cat mai etans, ca sa facem economie la caldura, a dus la interioare in care aerul face rau sanatatii – cateodata chiar mai rau decat hrana. 

Insa doar 20, hai 30 la suta din oameni se gandesc la asta atunci cand isi fac o casa. Bugetul e inca extrem de important – desi costurile pentru o izolatie si o tencuiala sanatoasa nu sunt un capat de tara fata de solutiile clasice.

Baumit e una dintre companiile mari implicate in constructii. Firma de familie. Chiar din satul asta pornita. Aici, langa fabrica, au facut  aceste 10 case, fiecare dupa alta tehnologie. Lemn, cu izolatie sau fara. Beton – cu mai multe tipuri de izolatie. 

Caramida, la fel. In casele cu cate o singura camera au pus cate un aparat de produs umiditate, ca sa simuleze gatitul si dusul.

Si dupa aia au testat fiecare tip de izolatie si tencuiala: cat de bine absoarbe apa? Cat de repede o da inapoi? Din ce anume e bine sa-ti faci o casa, cand vrei sa fie in stare sa se auto-regleze si termic si cum te ajuta sa ai mai putine ciuperci microscopice in aer? 

“Unul dintre elementele cheie e reglajul umiditatii, nu al temperaturii” spune Christian Vondrus, cercetator. 

Cand e prea umed avem bacterii, fungi, acarieni care prospera. Cand e prea uscat, diversele materiale din casa se usuca si ele incep sa se ridice in aer sub forma de praf.

Practic, o casa prea umeda duce la riscuri de alergie si astm. Una prea uscata, la incidenta mai mare a infectiilor organelor respiratorii.

Gripei, de exemplu, ii place uscaciunea. Povestesc despre toate astea gazdele mele la Viva Park.

Casele din imagine studiaza toate astea, in ideea unei locuinte care se regleaza mai mult sau mai putin singura. Toate au toate senzori de temperatura, umiditate, zgomot… masurati continuu deja de 3 ani. Datele se duc la o universitate si la doua companii de cercetare. Si din ele se fac nu doar recomandari, ci si produse. Baumit are deja pe piata – inclusiv in Romania – gama Klima, rezultata in urma experientelor de aici.  

Ok, la final, care e casa ideala?

Doua modele domina: pentru bloc, beton cu izolatie externa si interna plus tencuiala absorbanta de umiditate.

Pentru casa: caramida (si nu BCA-ul sau lemnul) pare sa fie solutia ideala. In toate cazurile se recomanda un perete cat mai gros, a carui masivitate sa fie si un buffer de temperatura, care sa modereze schimbul de caldura cu exteriorul.

Dar chiar si la o casa deja construita sunt solutii mai bune de izolatie. Unele dintre ele sunt aici.

Cum e casa ta? Te-ai gandit la toate astea pana acum? Ti se pare ca e stiinta aici? Sau marketing?

Hai sa discutam.

There is no ads to display, Please add some