Trebuie sa mergi in Teleorman, la coada vacii. Ca sa descoperi speranta si acolo

Am filmat povestea asta inainte de alegeri. O scriu dupa, pentru ca stiu ca vorba “Teleorman” suna prost si poate chiar agresiv. Dar nu e vorba despre politica aici. Ci despre coada vacii si despre oamenii din fata ei. Sa incepem cu el.

gratianu-full

Daca era orasean, Ion Gratianu probabil ca ar fi aratat asa fit si slab cum il vedeti de la gym. Probabil ca barbia ascutita si pometii proeminenti ar fi fost rodul a mii de ore de spinning, sauna si dorade fara paine, doar cu orez.

Aici insa, in Teleorman, la doi pasi de Dunare si-o mie de ani distanta de lumea cu pantofi fara sosete si cu pantalonii suflecati din Bucuresti, Gratianu e tras la fata de la munca. De dimineata. Pana seara. Fara mall. Oroare!

Cand are timp, iti povesteste despre ce-a strans pe langa casa. Mai bine de 40 de vaci. Doua hangare in care am putea parca niste avioane, daca n-ar fi vacile astea. Niste stive cu nutret si-un tractor. Si-un baiat care nu pleaca in Spania, pentru ca are la ce avere sa ramana.

In alte vremuri, Gratianu ar fi fost chiabur – si cuvantul asta avea in el o anume doza de invidie. Dar romanii au avut dintotdeauna un cuvant pentru ce face el, dincolo de socialism si capitalism: gospodar. Un om care strange. Care strange nu din lacomie, ci pentru ca nu se poate opri din munca.

Ne-am obisnuit sa facem misto de oamenii astia, noi, la oras. De muzica lor, de felul in care petrec, de felul in care voteaza, de viata lor cu WC-ul in fundul curtii.

Si totusi, exista ceva ce am simtit in viata lui Ion Gratianu ce noua ne lipseste.  Si-o sa va suprinda treaba asta: sensul.

Pentru cititorii mei mai obisnuiti cu romgleza: The Meaning of Life. 

Vara, oameni ca Ion Gratianu, bogati sau mai saracuti, muncesc zi-lumina. De la 5 la 11 noaptea. Cand ai trecut de 10 vaci si vrei ca afacerea sa ramana in familie, alaturi de tine sunt si copiii si ce rude mai ai prin sat. Cineva strange nutretul. Altcineva pazeste vacile. Al treilea le mulge si duce laptele la colector. Dar pana sa ajungi acolo, faci toate astea singur.

Ion are in urma ani buni de munca grea. Si, spera el, la fel de multi inainte. Si treaba asta, constiinta ca nu se va opri si nu se va lasa, are mai multa putere decat MBA-urile noastre si cartile din biblioteca.

Obosit si incercanat, Gratianu are in ochi mai multa multumire decat multi oameni pe care ii stiu de pe yachturile lor.

Mai multa pofta de viata decat multi hipsteri pe care ii vad seara prin carciumi.

Mai multa siguranta decat orice amic care posteaza zilnic pe facebook despre cum trebuie sa luptam sa facem Romania mai asa si mai nu-stiu-cum.

Intre timp, fara sa ne intrebe, Gratianu si cei ca el chiar cu asta se ocupa: fac Romania mai bogata. Mai productiva. Mai muncitoare, pana la urma.

Si… ati ajuns acum la momentul sponsorului. Si, pentru ca am fost sincer pana acum, as vrea sa-mi dati voi sa fiu pana la capat: o parte din povestea lui Gratianu se datoreaza unei firme – Danone – si unei fundatii –  Open Fields. Si unui proiect pe nume “O sansa pentru familia ta”. Toate au pus umarul ca Romania sa aiba fermieri in stare sa se bata cu cei din vest. Ce inseamna asta, practic?

Simplu: sa produca la fel de mult ca ei. Chiar daca traditia ne cere sa ne multumim cu putin.

vaca-001

Vacuta romaneasca produce 10-15 litri, dar atat ea, cat si cea irlandeza pot trece de 20, chiar 30 de litri. Dar trebuie stiinta. Trebuie ca timiditatea gospodariei cu 2, hai 3 vaci sa fie lasata in urma de indrazneala celor care vor mai mult. Si lapte, si vacute.

Poate ca Teleormanul pare altfel vazut din Bucuresti. Dar Ion Gratianu e dovada ca gresim cand punem in aceeasi oala cateva sute de mii de oameni care isi duc zilele in sudul intins si aparent uniform al Romaniei.

Gresim, pentru ca indiferent de vremuri, oamenii astia ies la suprafata.

In ciubarul cu lapte si in viata deopotriva.

Nota despre proiectul “O sansa pentru familia ta”

Danone incheie 2016 cu 5 milioane de litri de lapte colectati de la gospodarii din Zimnicea. Proiectul care ii schimba pe vacari in fermieri a inceput in 2012. Banii vin de la fondul internațional Ecosysteme al companiei Danone, Danone România, Open Fields – organizație neguvernamentală (fosta Heifer), și Polaris – partener local. Pana acum, 3 milioane de euro au atins viata a 8000 de oameni – beneficiari directi si indirecti. Doar proiectul Heifer a adus 370 de junici donate cu o singura obligatie: ca prima junica nascuta sa fie la randul ei donata mai departe. Dar din dar, cum spune romanul.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s