Emigrant acum un secol: de ce au plecat in America 150.000 de romani din Ardeal, inainte de Unire?

“Mia si drumul” – asta era speranta, asta era cuvantul cu care isi alinau drumul de casa romanii plecati in America in secolul 19, dintr-o Transilvanie in care era din ce in ce mai greu pentru ai nostri. 

“Mia” era 1000 de dolari. Suma cu care isi puteau cumpara casa si face gospodarie acasa. “Drumul” erau de fapt banii de drum. Inghesuit la clasa a treia, pe un vapor care scartaia din toate incheieturile si in care numarul de oameni plecati nu era aproape niciodata identic cu cel al sositilor.

2

Intre 1895 si 1920 au plecat din Transilvania (si in mai mica masura din Regat) spre 150.000 de etnici romani. “Mia si drumul” lor au ramas pentru ori un vis indepartat, la fel ca si casa, la fel ca si cei dragi ramasi in urma. Multi si-au adus familia. Altii s-au pierdut de ea. Bani acasa? Mult mai greu ca acum sa trimiti si sa mai fi si sigur ca ajung…

Altii insa s-au intors cu banii: presupunem ca in jur de jumatate din ei, astfel incat prin 1920 mai ramasesera 85.000 de romani in Statele Unite. Bine, e foarte posibil ca unii sa se fi integrat atat de bine incat sa vrea sa uite de unde au plecat: se intampla si in ziua de azi… 

Intre ei au fost personaje interesante: un preot ardelean pe nume Samuel Damian, pasionat de electricitate, si care a plecat in America pentru stiinta, dar si ca sa-l cunoasca pe Benjamin Franklin. N-a ajuns prea departe cu stiinta si-a disparut in Jamaica, din pacate…

George_Pomutz.jpg

Un alt roman emigrant, George Pomutz a ajuns chiar general si-a fost – in calitate de consul in Rusia – cel care-a reusit sa negocieze vanzarea Alaskai catre Statele Unite. A murit in conditii dubioase tot in Rusia. Or fi fost suparati rusnacii ca si-au luat tzeapa… 

Dupa 1924, numarul de romani emigranti scade dramatic, caci se introduce o cota: 603 persoane pe an mai aveau dreptul sa se stabileasca in America. Interesant, nici acum nu sunt cu mult mai multi: 1327 de romani au castigat Loteria Vizelor in 2012, fata de 76.000 de inscrisi…

Cei care ajungeau acum 100 de ani in America se intalneau mai intai cu Statuia Libertatii, care le dadea speranta unei libertati pe care acasa n-o prea cunosteau. Multi dintre romani de asta veneau: pentru ca acasa, in Ardeal, nu erau doar saraci, ci si in plin proces de integrare intr-un imperiu in care nu se simteau acasa….Fata de ei, maghiarii si sasii erau cu mult mai bogati si mai oraseni. Si totusi, si ei plecau pe capete, caci saracia nu alegea dupa etnie.

Immigrants On Line On Ellis Island.

La sosire in America nu erau insa tratati cu mult mai bine: erau debarcati imediat pe Ellis Island, unde trierea era dura. Nu puteai intra daca erai bolnav – tuberculoza te trimitea inapoi, de exemplu. Si mai trebuia sa raspunzi la cateva intrebari:  “Esti anarhist? Ai fost la spitalul de nebuni vreodata? Ai deformatii sau vreo dizabilitate? Unde o sa muncesti?” si inca vreo cateva.

Nu puteai sa intri daca nu aveai un ochi. Sau daca erai surd. Si erau multi care sa nu treaca stacheta, caci America nu voia chiar pe oricine pe atunci. 

romanca ellis

In 1914, deportarile au ajuns la 16.000 de oameni – nu stim cati dintre ei de-ai nostri. Refuzati la intrare, asteptau la mila publica, tot pe Ellis Island, un vapor sa ii duca inapoi in Europa. Cateva sute au ales sa se sinucida decat sa se intoarca acasa. “America or bust” nu era o vorba in vant…

Cel mai greu era pentru familiile cu copii: era posibil ca, dintr-o familie, un copil sa aiba o diformitate sau o boala care sa nu-i permita intrarea. Daca avea mai mult de 12 ani era deportat singur: trimis inapoi acasa, desi familia lui intra in America. Sub 12 ani, un parinte trebuia sa-l insoteasca…Va imaginati durerea, nu?

Cu toate astea, visul american avea o forta de atractie mai mare  decat toate aceste drame individuale. Si romanii au contribuit la el cu carca, cu tarnacopul, in mine, in constructii de drumuri si case, in locuri unde munca era grea si totusi, cu mult mai bine platita decat acasa.

4

Azi, ne e dor de cateva milioane de romani plecati de acasa. Acum o suta de ani plecau in America 150.000 de mii, dar dintr-o populatie de 2,8 milioane de romani cati erau in Ardeal. Fata de ziua de azi, proportional, nu sunt cu mult mai putini.

Un lucru e insa de spus: pe vremea aceea, romanii plecau pentru ca la ei acasa nu erau nici stapani si nici macar liberi. Plecau pentru speranta unei vieti mai bune? Poate. Dar plecau si pentru a ramane romani, asa cum acasa era din ce in ce mai greu.

Plecau insa si maghiarii, cum v-am spus. Aici, dupa aparitia acestui articol, am primit o fotografie de la Kadar Tamas

al carui bunic a ajuns si el in America in epoca de care vorbesc… Multumiri!

E vreo lectie aici? Poate ca da. Sau macar o intrebare: de ce azi, cand suntem liberi in patria noastra, tot ne vine dorul de duca?

Lasati la comentarii raspunsul vostru…

Un material sustinut de Transfer GO. O solutie de transfer de bani din secolul asta.

 

Alte link-uri, daca vreti sa cititi mai mult despre povestea lor:

https://www.istoria-romanilor.com/visul-american-al-romanilor-din-secolul-xix/2017/08/31

https://www.everyculture.com/multi/Pa-Sp/Romanian-Americans.html#ixzz5VQs8hXqn

https://adevarul.ro/locale/alexandria/cum-ajuns-primii-romani-america-tara-despre-credeau-trotuarele-pavate-aur-drumul-imigrantilor-dura-luna-1_55fbec0af5eaafab2cbccf01/index.html

11 comentarii

  1. Eu cred ca pe fondul dictaturii si lipsa libertatii de miscare, s-a creat o dorinta foarte mare de „evadare” atunci cand s-a dat ocazia de „libertate”. Iar in ultimii ani s-a adaugat si mai mult aceasta dirinta de exod din cauza ticalosiei politicienilor si usurinta emigrarii.

    • Da, dar imediat dupa 1989 a fost si scarba fata de regimul Iliescu. Cred ca un regim de dreapta, format din dizidenti, ar fi tinut mai multa lume in tara. Problema e ca inainte de 1989 noi nu prea am avut dizidenti si nici o miscare de opozitie, ca in Polonia sau Cehia…

      • Nu ma intorc din cauza coruptiei…din cauza functionarilor,din cauza sistemului.Cu toate ca mi am realizat visul,pur si simplu avem.o societate bolnava

  2. Pentru ca in istoria noastră ni s-a pretins prin toate mijloacele sa fim supuși, obedienți, tăcuți etc. Asa a dispărut spiritul de leader, de strateg, de constructor de ceva, de orice. Un grup de oameni fara un leader nu are organizare, nu are strategie, nu are scop. E haotic. Si haosul activează instinctul de supraviețuire. Oamenii nu emigrează, oamenii fug. Fug de haosul din țară lor unde lipsește la nivel profund, în conștiința națională, colectivă strategia de dezvoltare si oamenii potriviți care sa călăuzească grupurile către niște obiective concrete de îmbunătățire a vieții comunității. Exista si o soluție, însă mi-e teama ca cei care ar putea sa o pună în aplicare sunt cam sleiți de resurse de tot felul, dar mai cu seamă de energie: Implicarea începând de la nivel de microcomunitate si pana unde se poate accede la nivel de macrocomunitate pana cand se operează o primenire a oamenilor din pozitiile din care se elaboreaza si implementeaza strategii de revenire a natiei asteia din orbecaiala autodistructiva in care suntem.

  3. Eu aș putea da un punct de vedere al celor plecați la studii. Pentru un dosar mai bun la un concurs pentru un post în cercetare, tinerilor absolvenți li se recomandă un stagiu la un laborator din străinătate. E valabil în orice țară. Marea parte a studenților români au plecat cu gândul să revină la sfârșitul stagiului, doar că odată obișnuiți cu societatea din afară devine dificilă revenirea în societatea românească…din multe puncte de vedere. Cum în plus sunt tineri care nu și-au întemeiat încă o familie, decizia nu e foarte greu de luat. Ideea ar fi că stabilirea în străinătate nu e, de cele mai multe ori, premeditată.

  4. stăpâni în România mă tem că sunt alții la ora asta, nu românii!
    Bunica mea s-a născut în America, la 4 ani s-au întors acasă, la 67 de ani s-a dus înapoi , a trăit acolo până la 95 ani.
    Dincolo de viața mai bună trăită în America, rămâne dezrădăcinarea! (transmisibilă genetic 🙂)

  5. Nu au plecat numai etnici romani, strabunicul meu ungur cu doi frati au plecat si ei tot dinTransilvania. Dupa o perioada de cativa ani s-au intors cu bani, si-au cumparat pamant, pe care l-au luat comunistii.
    Motivul plecarii romanilor era un traiul mai bun. Tot asa au plecat multi din europa in acea perioada: irlandezi, scotieni si altii…
    Nivelul de trai in ardeal in acea perioada era mai mare decat in restul tarii, cum a ramas si in ziua de azi. In perioada „asupririi” regimului austro ungar s-au dezvoltat industrii, cai ferate, gari ale caror arhitectura se mai poate vedea si azi, scoli chiar si romanesti (Scoala de la Blaj), cladirile vechi ale oraselor si altele…
    Comunistii si-au atins scopul in a pune ungurii in postura de dusman si trendul persista pana azi.
    Articolul nu mi s-a parut deloc obiectiv….

    • Trebuie sa stiti d-le Biro, ca Lucian Mandruta locuieste la Bucuresti si trebuie sa foloseasca macar o idee din propaganda oficiala, pentru ca mafia nu doarme cu atat mai putin acolo. 🙂 Poate daca Ungaria ar deschide un post de radio cum a fost „Europa Libera”, acolo s-ar putea spune mai multe, dar la Bucuresti, nu. Si sunt sigur ca Ungaria nu are nici pe departe aceasta intentie. De fapt oamenii plecau in primul rand din cauza progresului tehnologic ( cursele transatlantice regulate care faceau publicitate pentru emigrarea in toata lumea). Companiile navale au facut miliarde din acele transporturi. Deci oamenii plecau pentru ca puteau, pentru ca preturile erau accesibile si mai apoi pentru ca erau saraci si vroiau sa o duca mai bine.

  6. Ma uit la prietenii si rudele ( toti din Ardeal) ramase in tara: le e frica sa spuna lucrurilor pe nume, o frica -teroare exact ca pe vremea comunismului. O teroare care le-a intrat ca reumatismul in oase. Cei tineri nu inteleg de ce, (spun „asa e in Romania, nici in alte tari nu-i mai bine”) cei mai in varsta cred ca „li se poate intampla ceva”, „au familie si copii si pentru ei trebuie sa fie politically corect” ca „rusii ne pot ocupa in cateva zile”, „ca isi pot pierde locul de munca si raman muritori de foame” sau oricum „nu e bine sa te pui rau cu stapanirea”. Altii, manipulati de biserica si propaganda asteapta sa vina legionarii si Antonescu sau Vlad Tepes sa faca ordine. Sau comunistii ca „au dat locuri de munca si case la toata lumea”. Intelectuali, profesori sunt de acord cu pedeapsa capitala si deportari ca pe vremea comunismului. Ba chiar cu atentatele facute de Jihad pentru ca Occidentul e dusman. Fata de cei plecati, (multumita propagandei psd): „au plecat la cersit”, „sunt tradatori”, „UE ne asupreste si ne indatoreaza ca sa ne i-a tara” „Putin e baiat fain”, „era bine pe vremea lui Ceausescu”. Si nici macar astea nu au curajul sa le spun deschis pe fata. Trebuie sa ghicesti sau sa-i tragi de limba. Omerta.
    In comunismul din ultimii ani ai lui Ceausescu, se spunea ca strategia de aparare a patriei s-a schimbat: nu se mai lupta cu arma in mana, ca partizanii in munti ci structurile de „aparare” trebuie sa se dizolve si sa devina ca un acid care sa corodeze pilonii noilor structuri. Asta se intampla.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s