O zi in Targu Mures

Am iesit din hotel pe o ploaie marunta si molcoma, model ardelenesc. M-am lasat dus de GPS pana la sediul Fundatie Culturale Bernády György, unde trebuia sa vorbesc la o conferinta privind minoritatile. Pe drum, ironia si meandrele Google Maps m-au dus pe langa Sinagoga Mare a orasului. O cladire frumos renovata, insa complet lipsita de viata credinciosilor de altadata.

M-am oprit sa ma uit, pe o strada linistita, cu oameni mirati mai degraba sa vada pe cineva oprindu-se la ea, decat sa dea atentie cladirii si ciudateniei ei.

De la departare, puteai s-o confunzi cu o biserica ortodoxa. De aproape, te izbea izolarea. Pe poarta avea un lacat mare si un lant gros, iar in curte o inscriptie pe un panou te invita sa suni daca vrei sa faci o vizita. Cu o zi inainte, neaparat…Am zabovit putin uitandu-ma in curtea impecabil intretinuta, incercand sa-mi imaginez o zi in care nu era atata ordine, dar cu mult, cu mult mai multa viata…

Am plecat de langa ea intrand din nou pe google: din 7700 de evrei din Targul Mures, aproape 6000 au murit in Holocaust. Aproape tot restul au plecat in Israel. Cei care-au mai ramas se strang pe la conferinte ca aceeasta la care-am fost eu si in timpul liber scriu povesti. Vasile Dubb, seful evreilor din Targu Mures, mi-a dat cartea lui la plecare: „Paratraznete pe sinagogi?”

E o carte de povesti, scrisa de un minoritar, intr-un oras cunoscut alta data pentru un conflict etnic care a inrait relatia intre romani si maghiari mai bine de 10 ani…

Cu gandul asta am inceput sa vorbesc la conferinta despre protectia minoritatilor. Ce-am cautat eu aici? Poate sa fie faptul ca acum ceva vreme le-am spus “La Multi ani!” pe facebook, de ziua nationala a romanilor, si celorlalti. Maghiari, germani, evrei, turci, tigani, tatari si greci si sarbi…

De atunci, in pozitia mea mai degraba prietenoasa cu maghiarii m-am intalnit cu doua feluri de oameni: cu ungurul cald si un pic rusinat, care imi multumeste in soapta si cu romanul patriot de galerie de fotbal, care ma injura in gura mare (ma rog, vorba vine, in post-ul de facebook mare mai degraba!). Sa ceara oare conditia de patriot neaparat ura pentru altii?

Nu stiu. Stiu doar sa va aduc aminte cateva fapte: suntem mai bogati cand avem mai multe feluri de oameni in jur. Cand putem sa ne imersam in mai multe culturi. Cand cautam sa luam lucrurile bune de la maghiari si ei de la noi, in loc sa ne inchidem in cetatea asediata a “mandriei de a fi…. “ Completati voi aici cu ce etnicitate va da prin cap. Si ganditi-va la francezi cand duceti furculita metalica la gura. Ca sa dau doar un exemplu de influenta culturala usor de inteles…

Cui foloseste, azi, de fapt, dezbinarea noastra? Doar inamicilor libertatii. Doar vantului rece care bate de la est, da acolo unde tocmai libertatile minoritatilor sunt o batjocura. Alianta cu Putin, si azi ma tem cam spus-o prea apasat, nu va aduce nici unei minoritati mai multe drepturi, ci doar mai multe sanse sa reinvie conflicte din care nimeni dintre noi nu va castiga. Nici macar prietenii lui de azi, care il primesc cu fast la Budapesta….

Intre timp, nimeni nu ne opreste pe noi romanii sa ne uitam cu mai multa atentie, generozitate si intelepciune la maghiarii nostri. Si sa incercam sa ne construim in minte – oricat de improbabila ar fi si oricat de ridicol ar suna – mandria de le fi compatrioti. Vecini. Prieteni.

Cum se poate face asta? Cartile ajuta. Traducerile din literatura, dar si cartile de istorie comune, in care cealalta etnie nu mai e neaparat inamicul istoric. Dar si succesul economic ar fi bun. Targu Mures, ma tem, n-are energia multinationala a Clujului. Poate si pentru ca fiecare comunitate s-a inchis aici intre zidurile ei simbolice, cum observa dl. Dancu? Poate. Dar imi permit sa le reamintesc tuturor, romanilor si maghiarilor, ca in Silicon Valley indienii vorbesc cu evreii europeni, musulmanii cu budistii si cu totii muncesc impreuna cu americanii cu nume nu neaparat anglo-saxone…

Sigur, astia n-au avut niciodata de impartit Ardealul. Dar ce-ar fi, daca in loc sa-l taiem in bucati, sa incepem sa-l promovam impreuna?

Exista in ultimii ani o revigorare a mostenirii saxone in Transilvania. Cred ca e momentul ca maghiarii sa se bata pentru promovarea mostenirii lor. Da, chiar pentru dreptul romanilor de a avea acces la cultura lor. Pentru ca doar asa incepe respectul: cand il cunosti mai bine pe celalalt. Pentru asta trebuie marketing. Campanii de presa. Si – de ce nu ?- trebuie sarbatori pe care sa le putem imparti.

Si mai trebuie ceva: un raspuns al romanilor la intrebarea cea mai grea, la care nu au dreptul sa minta: sunt minoritatile parte a Romaniei? Sunt o impuritate?

Din pacate, si asta am vazut des, pentru destui dintre cei care scriu mesaje incarcate de ura in social media, minoritatile par mai degraba o impuritate. „Fara ele am fi mai puternici”, spune ideologia ceausista, cumva pastrata in mentalitatea publica a majoritatii.

Nu e adevarat. Intrebati orice metalurgist: cele mai puternice materiale sunt aliajele. Fierul pur nu-i bun daca vrei sa faci o constructie care sa reziste. La fel si la natiuni: diversitatea etnica inseamna diversitate de idei. Si ideile sunt aur. Daca acceptam asta, scapam de toate spaimele.

Pentru ca nu poate sa ne fie frica ca cineva ne ia tara noastra atunci cand tara e a tuturor.


There is no ads to display, Please add some

14 comentarii

  1. Tare mult as vrea sa stiu cat timp ati fost/trait in Transilvania. Una-doua popasuri sunt departe de a fi suficiente. Apoi, cu cati maghiari si romani (din zona) ati stat de vorba?

    „sunt minoritatile parte a Romaniei? Sunt o impuritate?” Sunt intrebari nenecesare, inutile. Pentru una-doua uscaturi dintre romani nu trebuie aratati cu degetul catre acestia?

    ” “Fara ele am fi mai puternici”, spune ideologia ceausista”. Sorry, e o greseala. Ideologia ceausista are toate pacatele dar nu asta insinuata.
    Tare mult as vrea sa va trimit un mesaj privat.
    CU stima.

  2. Oare dacă un străin ar încerca să învețe limba română ar avea ce să citească ?
    El o să învețe românește, tu o să scrii romaneste, iar el o să se apuce – cum facem și noi – de engleză.

    • Un strain care ar stii limba romana ar putea citi:
      Caragiale – asa cum stiu eu ca un japonez si-a facut doctoratul analizand scrierile lui Caragiale

      Eliade, Cioran, Noica.

      Stiu un neamt care a invatat romana de la o romanca si care a cumparat o gramada de carti scrise de cei enumerati mai sus.

      Proverbele culese de Anton Pann

      De fiecare data cand le dau exemple din proverbele noastre, englezii si irlandezii raman uimiti.

      Asa ca te rog cauta in tine si in jurul tau sa vezi ca Romania si romanii au multe caracteristici pozitive.

      Ca la analiza SWOT: avem in cadranul S extrem de multe.

      Dusmanii si tradatorii se axeaza pe W si dau apa la moara celor din T.

  3. Unii intelegeau asta acum 1000 de ani. Din pacate nu erau romani.

    Stefan I an Ungariei, catre fiul lui: ” Imperiul Roman a dobandit o importanta asa de mare mai ales datorita faptului ca intre hotarele lui se strangeau numerosi nobili si intelepti din diferite tari, si principii lui au devenit asa de gloriosi si asa de puternici datorita acestui fapt [..] Venind din diferite tari si provincii, colonistii aduc cu ei diferite limbi si obiceiuri, diferite lucruri si arme folositoare, care impodobesc si aureoleaza Curtea regelui, dar in puterile straine baga groaza. O tara care are limba numai de un fel si obiceiuri numai de un fel este slaba si neputincioasa. De aceea, fiul meu, iti poruncesc sa te intalnesti cu ei si sa te porti cuviincios cu ei, pentru ca lor sa le fie mai placut a zabovi la tine decat altundeva, caci de vei distruge cele construite de mine, de vei imprastia cele adunate de mine, atunci, fara indoiala, stapanirea ta de mare paguba va avea parte. ” Astfel, inca din secolul al XI-lea, la invitatia dinastiei, au venit germani in Ungaria de Sus si in Transilvania.

    din cartea „Ungurii” de Paul Lendvai

    • cred că Marius a sesizat corect lucrurile ,românii au fost minoritari în Târgu Mureş până în 1990 şi acum se comportă ca nişte cuceritori aşa nu va fi pace niciodată ,istoria nu se poate întoarce ,totdeauna depinde de majoritate dacă vrea să traiască în bună pace sau vrea să-i alunge pe minoritari

  4. În rest, ca ceea ce scrii în articol să devină adevărat, trebuie mai mult.
    Eu aș miza pe ONG-uri cu unic scop: schimbul cultural.
    ONG-uri care să aibă în componență români și unguri.

    Știi cumva dacă în Harghita / Covasta se face engleză cât în restul țării ?
    Care e proporția română, maghiară, engleză sau alte limbi.
    Să-mi dau seama dacă găsim o limbă comună pentru schimbul de opinii.

    • cred că şi Claudiu a sesizat corect problema şi anume;în Târgu Mureş limba comună pentru schimbul de opinii după 1990 este limba română.în Târgu Secuiesc musai să fie limba maghiară altfel vorbim discuţii

  5. cateva observatii:
    1. argumentul cu metalurgia este, de fapt, un contraargument.
    fiindca aliajele sunt mai rezistente numai daca componentele sunt uniform distribuite.
    cand nu se intampla acest lucru(cum e cazul in Ro), rezulta un material mai slab decat cele initiale.
    la fel si cu tarile: coeziunea interna este erodata, capacitatea de mobilizare pe proiecte, actiuni, etc, majore, este slabita sau complet anihilata de tendintele centrifuge. (nici o lege majora n-a putut fi votata fara concesii catre udmr)
    2. nu exista, in istorie, nici un stat national a carui coeziune sa fi crescut datorita minoritatilor: exemplele contrare abunda.
    3. „fara minoritati ar fi mai bine”- mentalitate ceausista. atrag atentia ca in anii 70-80 sporul natural al tiganilor(o minoritate), a fost de 254%/ deceniu, puternic sprijinit de ceausescu. in aceiasi perioada, minoritatea ungara din Romania avea drepturi la care ungurii din iugoslavia si slovacia puteau, cel mult, sa viseze.
    in perioada postbelica, minoritatea romana din ungaria s-a redus, de la 500.000, la 35.000 de locuitori.(DE APROAPE 14 ORI)
    mie-mi pare mai degraba mentalitate ungara, decat ceausista.
    4. mandruta comite o eroare logica (sursa o consider a fi adeziunea orbeasca la principiile multiculturalismului fara filtrarea lor prin prisma gandirii critice), cand porneste de la premisa ca romanii (majoritatea) ar fi cauza tensiunilor in macar in egala masura cu ungurii.
    aici subscriu la pdv al lui constantinv. daca mandruta ar LOCUI, nu numai FACE VIZITE, in Transilvania, punctul lui de vedere ar fi total diferit.
    realitatea este ca romanii transilvaneni sunt continuu in defensiva, in fata unui val de pretentii care nu se mai termina.
    date fiind antecedentele ungurilor, reactiile lor sunt intr-o mare masura, explicabile.

  6. Cel mai usor de a tine o regiune sub control este de a cultiva sentimentele nationaliste si a le duce la extrem.Nu pot sa nu observ nota dvs referitoare la ungurul ,,cald” si romanul patriot de galerie de fotbal.Asta imi spune cat de impartial sunteti .Daca ungurii sau orice alta nationalitate vor sa fie in buna pace cu romanii trebuie sa se comporte ca atare .Fiecare culege ceea ce sadeste.Romanii s-au dezis de Romania mare, au votat un presedinte de alta nationalitate…cred ca asta vb de la sine pentru toleranta romanilor.Romanii vor sa le fie bine….ii invit si pe altii sa gandeasca la fel……

Dă-i un răspuns lui Sanda Dan IonAnulează răspunsul