E ca si cum am fi primit o mostenire de la un unchi din America. E ca si cum pe locul ramas gol langa noi in autobuz am gasi in fiecare luna o suta de lei. E ca si cum casa aia de la tara, aia la care anul trecut a aparut fundatia si acum au venit si caramizile s-ar ridica singura, noaptea, cu ajutorul zanelor padurii.

E ca si cum ne-ar lipsi ceva care ar fi, in acelasi timp, langa noi.

Ceva care se simte aici, desi a plecat demult.

Sa v-o descriu. Ne-a lasat pentru ceea ce suntem (si nu-i placea). Dar n-a lasat-o sufletul sa se schimbe ea insasi. Tine toate obiceiurile. Inclusiv alea rele. Nu e un inger: la biserica din America la care merge nou-venitii ii barfesc pe aia vechi si invers. Se uita la masini, la haine, la vorba… exact ca la o nunta de tara la care batranii nu mai stiu ce sa mai zica, dupa ce-au terminat tot ce era de spus despre grau si porumb.

In rest, vorbeste doua limbi (minim) si traieste doua vieti: una luata cu imprumut de la straini, alta daruita la nastere de mama din Dorohoi (sau completati cu ce localitate va inspira).  In fiecare zi face drumul dintre ele, alegand o identitate sau alta in functie de inspiratie si noroc, in functie de toanele patronului sau nervii politistului care o opreste in trafic. Seara insa, se roaga in romaneste si doarme visand in limba copiilor de-acasa.

E iubita cand cei din jur o cunosc mai bine. E dispretuita ca regula, dar nu i se spune niciodata, ca nu e voie pe acolo. Si oricum ipocrizia n-a inventat-o ea. In cel mai fericit caz e o aparitie exotica. In cel mai nefericit, numele ei e pe un perete, insotit de injuraturile idiotilor locali. Cu spray pe care l-au cumparat probabil de la magazinul unde ea face curat. Noaptea, cand ei dorm, obositi dupa mult mai putina munca.

E peste tot in lume, dar nu decide nicaieri in chestiile mari – decat acolo unde, de fapt, nici nu mai e. Acasa. Si-acolo, mai greu un pic parca, in ultimii ani. E plecata demult sau de putin, dar ii e dor imediat si nu treaba asta trece niciodata. De-asta si vrea sa mai aiba un cuvant de spus aici. Pentru ca si buletinul de vot poate fi o carte postala. O vedere. O scrisoare.

Par de moda veche la faza cu scrisoarea? Sa va spun ceva si mai vechi:

Cineva spunea acum 2000 de ani ca patria e locul in care e bine.

A fost nevoie de romani pentru ca zicala sa-si piarda eficacitatea cinica. Patria e acolo unde e rau. Iar raul e motivul pentru care am plecat. Si tot el, raul, e ca nicotina din tigara: motivul pentru care ne intoarcem.

Drogul nostru e o tara care nu merge niciodata cum ne-ar placea. Cum ar trebui. Cum scrie la carte. Drogul nostru e imperfectiunea, de care ne e dor mereu in tarile perfecte in care Ea si-a facut culcus la fel cum isi face caprioara: din iarba vremelnic culcata.

Ea?

Diaspora. Despre ea vorbesc. Despre oamenii care ne lipsesc.

Despre plecati si niciodata dezradacinati. Despre oamenii care umbla asa, ca niste copaci scosi din pamant. Despre sursa cea mai importanta de cash a Romaniei, in anii cei mai rai ai tuturor crizelor fara nume prin care am trecut.

Diaspora. Despre oamenii care se intorc chiar numai si numai pentru ca sa plateasca un pic de bine, aici. In contul nasterii lor, ca alta datorie n-au la noi.

Diaspora. La ea ma gandesc cand imi imaginez ca avem si noi, romanii ramasi, un inger pazitor. Aici pe pamant, cu aripile murdare de ulei de motor din service-ul in care lucreaza si-acum. Cu unghiile pline de pamantul strain pe care il munceste. Cu ochii gazde pasagere ale cate unei lacrimi, cand vestile de-acasa sunt proaste. Sau definitive.

Diaspora. Fondul Monetar National al Romaniei. Unchiul din America. Varul de la Londra. Cumnatul din Barcelona. Masa de pranz a lui Nea Iancu, tata de trei copii care se intorc cinci secunde la fiecare 5 ale lunii, in mandatul postal.

Si motivul pentru care acum doi ani m-am dus la Paris sa vorbesc in romana cu niste francezi de-ai mei.

Diaspora. De cand am uitat sa-ti multumim?

Un text emotional pornit ca o provocare. Merci, MoneyGram ca mi-ai dat ideea.

MoneyGram ne ajuta sa fim aproape de cei dragi din diaspora chiar si de la distanta. In prezent exista peste 3500 de locatii partenere de unde pot fi transferati si primiti bani rapid. Iti trebuie doar cateva minute pentru a face un gest frumos, pentru a fi aproape de familia ta.

 

There is no ads to display, Please add some