Traiesc. Am idei. Cateodata le spun. Sa tac, pentru ca altora nu le plac? Unde incepe si unde se termina libertatea?
Pai daca imi spuneti ca se termina undeva, inseamna ca nici n-a inceput! Pentru ca orice as putea spune isi poate gasi undeva, in fundul unei paduri, un imbecil cu un cutit care sa se simta jignit.
Sa tac de frica? Merita viata mea, un principiu? Nu stiu. Dar in mod clar, el asa gandeste. Ca viata mea e mai putin importanta decat acel principiu. Ce pot face cu un astfel de om? Pace? Sa tac? Sa incerc sa-l inteleg? Sa-l educ?
Dar stati, ca nu sunt doar eu. Nu doar viata noastra, ci si obiectele din jurul nostru sunt jigniri la adresa ideilor altora. Doar ca cei mai multi au murit deja si nu se mai supara. Cand te urci in avion, sa stii ca tot zborul face misto de ideea unora de acum cateva sute de ani ca obiectele mai grele decat aerul nu pot zbura. Cand te uiti la poza unei stele facuta prin telescopul spatial, sa stii ca ideea Pamantului care se invarte in jurul Soarelui l-a dus pe Giordano Bruno pe rug. Cand citesti teoria cosmosului a lui Steven Hawking, sa stii ca omul asta ar fost condamnat pentru erezie in oricare din primele 15 secole ale crestinismului.
O sa-mi spuneti acum ca Inchizitia n-are nici o legatura cu religia, nu? Hai, ca nu suntem cu totii spalati pe creier cu sapunul “Corectitudine Politica” cu aroma de tamaie. Are. Inchizitia si formele ei moderne – terorismul fundamentalist – sunt masinarii de lupta cu libertatea de expresie.
Iar Europa moderna e cladita pe libertatea asta.
Ea include si libertatea de a ofensa. Istoric vorbind, ea a fost chiar prima. Primele misto-uri de presa au fost facute in Spectator – primul ziar din lume, in Anglia, si erau la adresa nobilimii si a clerului. La fel si-n Franta, unde ultimii oameni executati exact pentru crima de ieri – erezie – au murit in urma cu 250 de ani.
Ei bine, tocmai curajul lor a facut Europa moderna. Curajul de a ofensa, de a jigni ideile vechi, de a da peste cap credinte si superstitii. Pentru asta s-a murit in Europa si asta a facut-o mare. Pentru ca de la libertatea de expresie a aparut, ca un accident, si prosperitatea. La inceput, ea nu a fost decat o idee! O idee care s-a luptat si a invins saracia si inapoierea.
Nu poti sa pui limite acum acestei libertati, doar pentru ca unii sunt ofensati. Pentru ca maine vor aparea alti ofensati, de alte idei, la fel de sfinte pentru ei. Azi e un profet. Maine e o piatra. Poimaine un cantec. Unde te opresti?
O poveste apocrifa spune ca, pe la 1800, cand Laplace i-a prezentat lui Napoleon modelul sau de Sistem Solar, cu toate planetele cunoscute care se invarteau frumos in jurul Soarelui, se zice ca imparatul l-ar fi intrebat: “Bon, si unde e Dumnezeu aici?”
La care invatatul i-ar fi raspuns “Sire, n-am avut nevoie de aceasta ipoteza”.
Ei, iata ca urmasii lui Laplace descopera, impreuna cu noi, ca ipoteza de care nu era nevoie se intoarce in alta forma, cu coasa in mana.
Ea nu va taia doar pe cei care ofenseaza religia altora, tot asa cum nu poti sa cosesti separat graul si buruienile. La final, campul va fi gol.
La fel ca si capetele celor care au apasat pe tragaci ieri. Sa le gasim scuze inseamna sa fim ca ei.
There is no ads to display, Please add some
Din pacate, o sa auzim mereu litania corectitudinii politice si a ferventilor multi-culti,care ne vor sfatui sa „nu provocam”.Este,de fapt, lasitatea specifica confuziei de valori care domina intelectualitatea europeana, acum.Un relativism pagubos si vinovat.
Cine nu lupta impotriva violentei e de acord cu ea.
Si ca sa fie pace, facem razboi! Asa suna „lupta impotriva violentei”
De fapt, cei care nu sunt teroristi, dar nici caricaturisti, zic eu, ca nu au de ce sa se teama!
– mai putin politistul mort pe asfalt
– mai putin cei doi australieni morti intr-o cafenea in Sydney
– mai putin cei care au avut „tupeul” sa faca biserici in Syria
– mai putin femeile omorate cu pietre in piete pentru ca mai stiu eu ce au facut „impotriva” familiei
Continui?
Poti sa continui cu copii palestinieni omorati de armata izraeliana si cu iugoslavii omorati de armata Americana.
In raboi totul e permis! Toate aceste puteri sunt in razboi cu lumea musulmana, doar nu crezi ca lupta pt drepturile femeilor sau crestimilor, ai fi tare naiv.
Ai perfecta dreptate, Lucian. Evoluam iar asta este necesar. Nu putem sa ramanem inchistati in dogme si superstitii cu forta. 🙁
Libertatea nu se „termina” , dar are o limita, acolo unde incepe libertatea celui de langa tine!
Lucian se refera, de fapt, la libertatea de constiinta, de gandire, libertatea de exprimare. Nicidecum nu se refera la libertatea de a agresa ori de a ucide…
Ceea ce este destul de neplacut este ca, printre cei care sunt in dezacord cu Lucian si, in general, cu oricine altcineva, ii descoperi pe unii care aleg sa se exprime in termeni lipsiti de politete, incurajati fiind de faptul ca se ascund in spatele unor identitati virtuale si de lipsa unei discutii face-to-face (caz in care ma indoiesc ca s-ar mai manifesta cu usurinta in acelasi fel).
E bine sa ai limite in toate
Perfect spus, Lucian…(ţi-am şeruit postarea si pe blogul meu, cred că deschisul ochilor e mai important decat drepturile de autor)…
PS Ş Am corectat doar StePHen Hawkins – ştiu ca-i doar o scapare, stiu ca esti un om citit, se mai intampla…
dacă ai un eșantion de 1.000.000.000 de oameni care cred în ceva, cred că e rațional să considerăm următoarele propoziții adevărate:
1. Un miliard de oameni sunt foarte mulți oameni. Mulți, mai mulți de-atîta!
2. Bolile psihice sunt ceva la modă zilele astea.
3. Într-un miliard de oameni, vor fi indivizi care suferă de boli psihice. De un fel sau altul. Sau pur și simplu psihopați. Lumea are 7 miliarde de oameni. Există mai mult de 7 psihopați în lume. Deci avem cel puțin un psihopat la 1 miliard de oameni. Bun.
4. Deci tu conștient, jurnalist liber de expresie, cu colegi cu familie și copii și soții și soți și mame și tate și surori și toate rudeniile, tu ce zici? Hai să fac o caricatură să înjur 1 miliard de oameni. Am liberatate de expresie, de jos, de la automatul de cafea.
6 Care este probabilitatea ca să intre un psihopat pe ușă și să îți tragă ție și colegilor tăi – care au familie și soție și soț și copii și mamă și tată – un glonț în cap?
7. Unu la un miliard? Da. Dar din moment ce ai înjurat un miliard de oameni, șansa este 1. Adică sigur. Adică certo. La fel de sigur ca atunci când bagi două sârme metalice în priză. Atât de sigur.
Judecand similar, nu poti satiriza pe nimeni, pentru ca din 7 miliarde de oameni, unul tot e psihopat si nu stii daca nu e chiar cel pe care il satirizezi.
Și teroriștii sunt liberi. Și crima lor a fost o formă „de expresie”. Și ei au exprimat ceva. Faptul că reproșăm crima, fără îndoială reproșabilă, implică avem o responsabilitate față de libertatea noastră.
Ori dacă lor le cerem responsabilitate, nouă de ce nu ne cerem? De ce ne este atât de ușor ca în cazul nostru să punem semnul egal între o caricatură de doi lei și jurnalism de calitate. De ce punem egal între indiferența față de sensibilitatea religioasă și libertatea de exepresie. De ce nu ne asumăm și o resposabilitate și o judecată a valorii și utilității actelor noastre, și implicit să ne autocenzurăm?
Fapt este că orice om civilizat se auto-cenzurează permanent. În nenumărate cazuri. Asta fiindcă pur și simplu nu toate lucrurile merită spuse și, mai ales, nu toate lucrurile pe care le spunem au un efect dezirabil.
O caricatură cu profetul altei religii are de departe cea mai puțină utilitate. Nu aduce nimic bun, nimic valoros. Nimic care să aibă potențialul de a îndrepta pe cineva. Ori dacă nu are acest efect, nu putem vorbi de jurnalism. Nu putem vorbi de libertate. Libertatea fără valori, fără utilitate, fără responsabilitatea față de cei din jur nu este libertate.
Adevarat
Da’ de unde si pana unde libertatea de expresie o au doar cei care vor sa exprime ceva constructiv, pozitiv. Cine a spus ca pot scrie doar cei care fac „jurnalism de calitate”. Pai pe principiul asta maine ar trebui inchise toate tabloidele. Nu…ori e libertate de expresie, ori nu. Religion seeks to destroy doubt…for that reason alone it should be ridiculed and mocked!
Libertatea de exprimare inseamna sa fii liber sa spui si tampenii. Cam cum spun multi de pe aici, tampenii pentru care nu le da nimeni in cap – si e OK asa, asta vrem, sa putem sa spunem si bune si rele fara sa ne fie frica.
Ciudat. Puisemnul egal intre cuvânt si glonte. Hmmm!
Mi-a placut, tine-o tot asa Lucian.
Sa le gasim scuze nu inseamna sa fim ca ei ci sa intelegem ca exista doua sisteme de valori. Ca sa poti trai e musai sa te feresti de ei. Alternativa va fi, in acelasi sistem de valori, considerata nazism.
Analogia cu nazismul e foarte buna ! Hai sa ne gandim unde eram acum 60 / 70 de ani….Cu ce sunt diferiti nemtii de azi de nemti de ieri? Conjunctura politica e cea care face diferenta, azi, germanii se pot exprima prin ce au ei mai bun, mai valoros. Acum sa ne gandim la lumea musulmana, azi sunt niste paria, niste teroristi, dar ar avea o sansa daca politica mondiala s-ar schimba De fapt, totul e perceptie si perceptia e dictata de interesele marilor puteri, de aceea nu deplang pe nimeni partas la aceasta politica. Si inca ceva, in razboaie, mor numai cei nevinovati
Ba e un singur sistem de valori valabil. Cel al tarii, reflectat prin legile ei. In Franta ai voie sa spui tampenii si n-ai voie sa omori un om pentru ca spune tampenii. Mai putin important ca vine un primitiv din alta tara care nu stie sa se comporte, asta nu ii ofera nicio scuza. When in Rome…
Frumos scris. Stiu ca sunteti ateu, dar totusi poate sititi si ca sute de crestini mor azi in lume, in special in tarile arabe, tot cam din acelaisi motiv pentru care s-a murit in Franta. Tot pentru ca indraznesc sa fie intr-un fel care nu place altora, sau care nu corespunde cu gandirea lor, la fel cum mureau si in urma cu sute de ani.
Condamn orice fel de crima. Pacat ca despre crestinii care sunt ucisi pentru ca sunt… cresini, nu se vorbeste atat. Frumoasa solidaritatea cu victimele franceze, nu pot sa admit ca cienva sa fie ucis in numele a nimic. Dar tare m-as bucura sa fie aceeasi solidaritate si cu altii care mor,nevinovati, chair daca nu simpatizam neaparat cu ideile lor crestine. Daca e libertate de exprimare, de ce un crestin care vrea sa poarte cruce la gat, si prin asta „jigneste” pe cineva, este ucis si mai nimeni nu se sinchiseste de asta? Pentru ca unii care nu sunt crestini, dar ataca crestinismu pe diferite cai nu considera ca e vorba de aceeasi moarte absurda, stupida… E trist. E trist. Mi-e ciuda. Si pentru ca unii, in numele religiei, arata ca nu au inteles nici pe departe ce e religia, nu au nimic de a face cu asta, si pentru ca altii actioneaza si re-actioneaza DOAR la anumite acte criminale, teroriste, lasandu-le pe celelalte sa… fie, pentru ca ei nu simpatizeaza / solidarizeaza cu idelile lor. Azi, anume,, in afara de stirile superficiale in care se mai aminteste ca in nu stiu ce oras au mai fsot ucisi cativa crestini, sunt luati ostatici sute de alti crestini, nu stiu daca cineva stie de Arhiepiscopii Siriei, Ioan si Pavel, care sunt tinuti ostatici, in mod absurd, doar pentru ca ei cred in Dumnezeu, de vreo 2 ani si nimeni nu mai stie mare lucru de ei. Poate nici nu mai sunt in viata, poate ca au fost ucisi miseleste deja. Dar cine sa vorbeasca despre asta.
Mai fratilor… din punct de vedere teoretic, daca X are libertatea de a face orice glume, inclusiv din-alea care il ofenseaza pe Y, atunci si Y tre sa aiba libertatea de a lua orice masuri, inclusiv din-alea care il deranjeaza pe X.
Din punctul meu de vedere, regula ar trebui sa fie alta: in Franta, francezii stabilesc regulile, asa cum in Algeria le stabilesc algerienii. Daca francezii decid ca in Franta e permis sa publici caricaturi cu tenta religioasa, atunci asta e permis in Franta si cui nu-i place poate sa plece naibii acolo unde el poate face regulile!
Corect!!!
Bine punctat. Insa ce te faci cand tu Franta permiti imigrarea a mase de oameni din cea ce tu consideri lumea a 3-a, si acei oameni se inmultuesc? Pentru copii lor, Franta este acasa. Este singurul loc pe care il stiu. Insa din familie au o alta educatie. Au o alta religie.
Daca tu Franta te vrei stat multi-cultural, personal consider ori ca esti prea destept, ori prea prost. Nu ai cum efectiv sa te astepti sa bagi intr-o camera un sobolan, o pisica si un caine, iar apoi sa astepti pace. La fel de primordial ca in educatia unui copil, trebuie sa ai niste ground rules. Respectul reciproc fiind pe primul loc.
Orice fel de crima, pentru mine, este un act de cruzime. Un lucru infiorator. Totusi, Franta nu este primul stat care a experimentat acest concept de stat multi-cultural.
Avem ca si exemplu temeinic SUA, un stat care asa a fost format. Nu a invatat nimeni nimic din ce s-a intamplat in SUA de-a lungul istoriei?
Ce s-ar inatmpla daca John, un cetatean american caucazian, ar avea aceleasi convingeri ca multi de pe aceste forumuri si s-ar gandi ca are totala libertate de exprimare( fara limite, nici macar cele ale bunului simt)? Pai, maine John s-ar duce in Bronx si ar tipa cat l-ar tine plamani ca negrii sunt scursura pamantului, ca sunt la baza canibali, si ca nu au dreptul sa traiasca in America. Ar mai adauga si niste glume cum ca negrii mai venerau caini si pisici, si i-ar trimite la origini… in Africa… si ce credeti voi ca s-ar intampla cu John? Ar mai pleca intreg? Viu?
Din experienta pot sa va spun ca cel mai probabil nu, pentru ca persoanele de culoare din SUA sunt extrem de sensibili in momentul in care sunt persecutate in orice fel. La fel, sunt si foarte violenti in fata provocarilor. Dar daca printr-un miracol John ar pleca viu, nu o va face acasa, pentru ca autoritatile vor lua masuri si John va fi acuzat de DISCRIMINARE. Iar in acest fel vom vedea ca insasi in mijlocul icoanei democratiei, SUA, exista niste ground rules.
Pentru mine definitia libertatii de exprimare este alta. Esti liber sa spui cea ce crezi atat timp cat nu imi lezezi in vre-un fel integritatea fizica, psihica sau spirituala. Dupa asta nu exista decat ANARHIE.
Nici Statele Unite nu sunt un exemplu bun de convietuire multi-culturala. Sa fii barbat caucazian adult, heterosexual si intreg e cea mai proasta combinatie. Toti se considera defavorizati si discriminati, si toti abia asteapta sa scoti un cuvant ca sa te ia la o runda de procese pe baza discriminarii, si mai ales a unui termen de rahat inventat de noua cultura a victimizarii, „hate-speech”.
De fapt, doar sa te uiti la Ferguson si o sa-ti dai seama de tot ce e gresit in situatia prezenta in State. Negrii nu mai inteleg ca ei sunt arestati sau agresati de politie pentru ca sunt unii infractori – nu nene, ei sunt arestati si agresati pentru ca sunt negri. Mai vrei sa-ti mai zic? Cazul Zimmerman. Si e doar varful de pe varful iceberg-ului. Nu merge asa, sa le dai drepturi legale la toti sa se simta ofensati, ca nu mai termini cu victimizare si cu entitlement pentru victimizare.
Adevarul este ca nu poti avea multiculturalism. Pentru ca dai de o chestie care se numeste culture clash. Urasc sa ma repet, dar daca eu sunt intr-o tara civilizata unde ne stergem la fund dupa ce ne cacam si tu vii dintr-o tara primitiva unde nu te stergi la fund dupa ce te caci si eu fac misto de tine ca esti murdar de cacat la fund, tu zici ca aia e cultura ta, ca zeul tau iti interzice sa te stergi la fund si imediat o sa urlii ca eu te discriminez, hate-speech si, de ce nu, impusca-ma ca tot esti nervos. Multiculturalismul este un pipe dream, o notiune utopica in care toti se tin de mana pentru ca toti au acelasi sistem valoric, insa realitatea nu se pupa cu acest vis. Si nu poti sa le schimbi sistemul valoric pentru ca nu poti, nu-i asa, sa intri peste religia lor si sa le spui ca e de rahat si ca ar trebui sa o lase balta daca vor sa simta si sa gandeasca ca tine ca sa puteti sa va luati de mana cum e in acest vis. Asta este adevarul, si daca n-ar fi asa nu ar exista granite si popoare si vize si acceptari sau refuzari de viza – aici s-ar putea interveni ca granitele si popoarele sunt un concept construit, ca e doar un motiv pentru ca unii sa aiba putere, dar in realitate motivul pentru care acest concept nu dispare este fix problema mai sus mentionata.
Franta nu avea de unde sa ghiceasca acum x ani in urma ca va fi un 11 septembrie si ca musulmanii vor deveni in timp
teroristi de dragul profetului. Stii ca noi, oamenii, avem tendinta sa-l judecam pe celalalt dupa propria-ne masura: ori francezul nu se vedea omorand alti oameni pentru o opinie contrara.
Mandruta, cand incepi sa lupti si pentru libertatea de a le spune tiganilor ca sunt tigani, asta in conditiile in care Academia Romana ne-a interzis acest drept ?
Pentru ca observ idei pertinente, intreb o chestiune asupra careia nu am vazut dezbatere, fara legatura neaparat cu Paris: unde se termina dreptul la exprimare? Sa nu imi raspundeti cumva ineptii de genul: dreptul e infinit, intangibil, inalienabil. Pentru ca toate drepturile au margini. Chiar si cele fundamentale: dreptul la viata inceteaza in multe legislatii, chiar in tari ultracivilizate, cand incalci norme impuse de societate pentru care se prevede pedeapsa cu moartea. Dreptul la proprietate inceteaza cand statul are nevoie de bucata ta de pamant, expropriere pentru utilitate publica. Drept la libertate sau libera circulatie/inchisoare. Dreptul la informatie/informatii nepublice, secrete, clasificate. Dreptul la secretul corespondentei/ascultari, interceptari. Asadar, unde se sfarseste dreptul jurnalistului de a scrie, fotografia, desena orice ii trece prin cap, despre oricine si orice, in felul in care doreste?
N-ar putea nimeni sa-ti zica exact. Nu e o granita oarecare. Sunt legi impotriva exprimarii, cum ar fi calomnia – poti sa vorbesti DAR nu fals. E doar un „DAR” intr-un sir lung de „DAR”-uri, si unele din acestea nici nu sunt scrise. Daca arabii, in loc sa impuste pe cei de la Charlie Hebdo, ar fi intentat proces, ar fi putut chiar avea castig de cauza, iar Charlie ar fi aparut cu o total alta imagine in presa, in care ar fi fost niste badarani care voebesc mizerii si hop ce si-au luat si amenda ca sunt nesimtiti.
Ar fi fost dragut sa nu existe asemenea „DAR”-uri. Nu se poate insa, pentru ca trebuiesc protejate anumite principii. Nu poti sa dai mana libera mediei sa spuna orice, ca te trezesti ca in cazul Romania TV la prezidentiale, unde iti toarna cu minciuni si nu mai stii ce sa crezi. Alt exemplu: poti sa spui ce vrei, but think of the children – exista o anumita cenzura in ceea ce priveste ce spui in fata copiilor, si sunt legi legate de exprimare. Nu ai vrea sa fii nici scuipat pe strada ca cineva a inventat baliverne despre tine si toata lumea il crede. Asa ca exista lacat si la gura.
Pur psihologic vorbind, daca tu ca individ consideri ca ai libertati nemarginite, necenzurate sau autocenzurate, care merg pana la a aduce ofense de orice fel unui alt individ nevinovat, se numeste ca esti anarhist sau ca ai o tulburare comportamentala care te face sa nu recunosti in nici un fel autoritatea si drepturile altora in raport cu tine. Asta asa… in defintie. In ziua de zi cu zi inseamna mai pe scurt ca nu te poti integra in societate, si ca cel mai probabil relationezi doar cu persoane care au aceleasi convingeri ca ale tale.
In viata de zi cu zi, astfel de persoane nu trebuiesc sa fie neaparat jurnalisti. Acelasi tip de oameni de exemplu in SUA( fac tot timpul paralele la acest stat pentru ca sunt cel mai familiarizata cu acesta) sunt numiti BULLY, si sunt duse campanii aspre impotriva lor. La fel, bully exista in orice domeniu.
Imagineaza-ti ca ai un copil gras. Obez. Un copil cu probleme de sanatate. Si imagineaza-ti ca toti am considera ca libertatea de exprimare este valabila pe tot, in toate domeniile si la toate nivelurile. Ce va auzi copilul tau in fiecare zi?
Stiti cati copii se sinucid din cauza acestor? la fel se intampla si cu adulti din pacate.
Si nu spun asta intamplator, ci pentru ca mie personal, Charlie Heblo mi-se pare un bully legal cu legitimatie de presa. Parerea mea.
Pe de alta parte, sustin libertatea de exprimare a presei. O sustin atunci cand jurnalisti fac anchete de presa care dovedesc coruptia oamenilor puternici. Atunci cand presa demonstreaza manipularea publica, etc… Sustin aceasta libertate de exprimare care este facuta in limita neigradiri drepturilor altora care nu sunt implicati si pentru o cauza justa.
Si pentru ca ar fi imposibila o lege care sa reglementeze ce poate spune sau nu un jurnalist/ respectiv orice cetatean, aceste limite ar trebui auto-impuse in raport cu propria scara de valori.
Cei cu tulburari de comportament, sa mearga la psiholog!
Cam dubioasa definitia ta pentru „bully”. Bully inseamna agresivitate, abuz si intimidare. Daca abuz ar putea fi folosit vag pentru a-i descrie pe Charlie Hebdo, apoi toate cele trei epitete se incadreaza clar in actiunile teroristilor. Ce facem, raspundem la un bully mic si ambiguu cu un bully mare si clar?
Apoi mai e urmatoarea problema. Bully e, cum sa-ti explic eu, in your face. El iti spune direct ca esti gras si prost si te bate si-ti ia banii de sandvis. Charlie Hebdo e o revista pe o taraba. Nu forteaza nimeni pe nimeni sa o cumpere sau sa o citeasca. Daca nu vrei sa vezi mija goala, nu cumpara Hustler.
A, si inca un lucru de mentionat. Ca multe alte lucruri in SUA care nutresc mentalitatea de victimizare, si termenul de bully si-a pierdut intelesul. Mai nou, orice e bully, pentru ca, nu-i asa, tre sa fim victime.
O sa dau doar un exemplu, sa nu se para ca vorbesc din anus:
http://edition.cnn.com/2013/10/04/living/schools-bullying-definition-overuse/
Asta si comunitatea de profesori care sunt de parere ca termenul „bully” este folosit mult prea des si ca asta ineaca in irelevanta adevaratele cazuri de bullying.
Tocmai! Din aceasta lipsa de limite se naste anarhia si terorismul, ca raspuns la alte forme de abuz, cum ar fi batjocura unui neam si a unei credinte.
Si da, domnule Mandruta, libertatea se termina undeva intotdeauna. Asta nu inseamna ca ea nu exista. Exista, dar e limitata. Altfel, am avea libertatea sa fumam in maternitate, sa ne urcam in avion cu vreo 3 grenade si sa fluieram in biserica.
Mandruta, am dreptul sa fac comentarii mizerabile la adresa familiei tale? Am, dar as da dovada de nesimtire si de lipsa de educatie daca as face-o, nu-i asa? O urma de educatie elementara ma impiedica deja sa fac asta, iar daca se mai adauga niste bun-simt si respect fata de tine si fata de familia ta, este exclus sa scot mizerii la adresa voastra!
Probabil ca tot acolo ar trebui sa se opreasca si caricaturile si ironiile pe teme ofensatoare: acolo unde se termina bun-simtul si educatia!
Si daca nu este? Si daca ei nu considera ca ceea ce fac e lipsa de bun simt sau educatie? Libertatea de exprimare implica si sa auzi jeguri, atata vreme cat sunt in norme legale. Charlie Hebdo e un oarecare jeg, dar parca mie mi se apre jeg de jeg Libertatea, si tot n-as vrea niciodata ca jurnalistii de la Libertatea sa fie impuscati, si daca ar fi, as fi solidar cu ei desi nu-mi place deloc ce scriu.
”Trăiesc. Am idei” :))) Cam puține și cam fixe. Parcă vorbești în motto-uri. De regulă se zice că libertatea unui individ se oprește acolo unde începe libertatea altuia. Cam vag, e drept, dar se înțelege. Și sunt perfect de acord că libertatea de expresie nu trebuie limitată, iar crima trebuie condamnată categoric, indiferent de cine o execută. Iar victimele trebuie omagiate integral, inclusiv cei doi musulmani uciși de cei care se revendică de la un dumnezeu comun.
A aduce ofensă, a insulta pe cineva sau pe un grup nu reprezintă un act de libertate a exprimării ci un act de lipsă de civilizație. Nu găsesc un mod eficient de luptă împotriva terorismului să aduci ofensă. Mahatma Ghandi nu a ofensat pe nimeni și totuși a câștigat o lume.
Libertatea în sine înseamnă să faci ce vrei atâta timp cât nu aduci atingere libertăți altuia. Adică fiecare om e liber să trăiască și are dreptul la viață. Tu te duci să îl omori, chiar dacă o poți face. Asta nu înseamnă o limitare a libertății.
La fel se pune problema și în ce privește libertatea de exprimare. Poți să exprimi tot ce dorești atâta timp cât nu aduci atingere libertăți de exprimare altcuiva. Ori ofensa este o astfel de atingere. Dacă eu spun despre cineva că este bou în mod normal acea persoană m-ar putea da în judecată.
Cât privește solidaritatea, hai pardon. Regretăm asasinatul jurnaliștilor, dar să fim solidari cu aceștia ar însemna în accepțiunea termenului solidar să avem aceleași idei comune, ori consider că nu este cazul.
*Tu NU te duci să îl omori, chiar dacă o poți face.
Nu. „Din fața prostului și din spatele calului te dai la o parte.”
E frumos să debităm ideologii și teorii și principii. Păcat că e stupid și inutil. Nu știu de ce toată lumea are impresia că lucrurile astea (platitudini, sloganuri, caricaturi, glumițe) au vreun impact asupra unor ființe iraționale, cu o gândire unidimensională, îndoctrinate din fragedă pruncie. Pe cine încercați să convingeți? La ce ajută articolul dvs. sau caricaturile imature ale francezilor? În concret, cum contribuie lucrurile astea la o lume mai bună?
Domnul Mândruță, chiar credeți că niște oameni capabili să ucidă din cauza unor desene sunt în stare să înțeleagă principii de tipul „libera exprimare”? Credeți că îi mișcă în vreun fel tirade de genul articolului de mai sus? Lor le explicați că aveți dreptul să îi ofensați? Că nu e frumos să împuști? Extremiștilor cu bomba legată de piept? Pe bune? Mă uit la dvs. și la cei ca dvs. și parcă vă văd explicându-i unui tigru în savană cum că dreptul la viață vă e garantat de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în timp ce îl întărâtați cu bățul în numele drepturilor personale. Nici măcar nu e o alegorie, e aproape identic. Oamenii ăștia nu sunt oameni. Sunt bestii extremiste, deci trebuie tratați prin extreme – ori îi neutralizezi, ori îi lași dracului în pace. Nu îi gâdili filozofic, că ți-o iei. Scurt.
Și, mai nasol, și-o iau ALȚII din cauza ta! Câte dintre victimele atacurilor de la Paris aveau vreo reală legătură cu ce s-a întâmplat? Câți oameni nevinovați au murit pentru că un grup de „intelectuali” a decis să-și exercite prețioasele drepturi și în numele lor? Pe ei i-a întrebat cineva ce părere au? Nu vi se pare că li s-au încălcat și lor niște libertăți fundamentale când li s-a sacrificat viața din încăpățânarea puerilă a unor „artiști”? Explicați-le familiilor acestor oameni cum stă treaba cu dreptul la liberă exprimare și alte libertăți personale. Explicați-le că a meritat sacrificiul. Că niște caricaturi goale au schimbat soarta lumii, că morții sunt niște eroi. Aveți obrazul?
Cu toții suntem în stare să o ardem savant și să ne panicăm că ni se iau libertățile. Suntem așa orbiți de niște noțiuni abstracte abia descoperite, așa de convinși că ni se cuvin de-a gata o serie întreagă de „drepturi” pe care nici nu le înțelegem bine, încât am pierdut fix spiritul de conservare – cel mai de bază instinct al oricărei ființe. Se pare că selecția naturală încă mai operează în forță, chiar și într-o societate modernă.
1. ce constructie alambicata( ca sa folosim un eufemism) ai reusit? : ”Pai daca imi spuneti ca se termina undeva, inseamna ca nici n-a inceput!” Ce balamjesti este o contradictie in termeni, fiindca: ceva care se (va) termina, este evident ca trebuie intii sa fi inceput?!
In fraza, propozitile tre sa aiba un rang, constituind prin ordonare/subordonare un tot unitar, ori dumneata, legi balamjeala 2. de balamajeala 1.;
”Pentru ca orice as putea spune isi poate gasi undeva, in fundul unei paduri, un imbecil cu un cutit care sa se simta jignit”. Acel cineva din padure poate exista independent de enuntul (ne)reusit din fata.
Fara sa mai vorbim ca ala ”cu cutilul”, asa primitiv cum sugerezi ca ar fi, este stromosul tau/nostru, si datorita uneltei lui ”taioase” ai dumneta acum tastaura, pe care o folosesti sa improsti cu noroi in cei ce nu au geniul dumneata… in cei ce sunt mai prosti, in cei ce au muncit tzara- si acum sunt batrini penssionari, de care iti bati joc si ii trimiti la ghena, cu nesimtirea ce te caracterizeza clar. Bartinii tai parinti ce zic?! citesc elucubratziile dumneta, unde ii ai, la tara sau la oras?!
Au lemne ptr soba?! Au pampersi?! sau sunt tineri eterni, asa cum te consideri dumneata, in acea duioasa ignorantza( ca sa fie tot eufemism)?!…
Harul dumneata este contradictia dintre vocea pitzigaiata( aparent de om blajin) si gindirea nazista conform careia cine nu faca fatza sa moara.
STAI USOR, ca ai de tras pina o sa iti rostuiesti copiii tai proprii, daca ai, ca esti si dumneata destul de trecut, si nu s-a blocat tineretea la lucian mindrutza. Pacat de batrinii tai parinti, si de nume numele asta frumos ce il porti, – e ca in sintagma ”afara e vopsit gardul, inauntru leopardul”, ,o sa fii un mosulika de toata jena, si o sa fie altzi Mindrutzi Luciani care sa te impinga peste parapet, sa faci loc celor tineri, Sa fii sanatos si la punga gros,
”fiecare om e un univers ce se naşte şi moare odata cu acesta, sub fiecare piatră funerară e înmormântă istoria umanităţii. Heinrich Heine
deci,dl Mindrutza, zi mersi si scuipa in sin ca ti-a dat Dumnezeu inteligentza mult peste medie, SI nu judeca dumneata oamenii,
plsssss.
Viata se desfasoara nu numai la superlativ!!
Oameni pe care ii tot critici sunt niste amaritzi, ce se lupta si ei cu viatza asta cupida,
culmea este ca ai dreptate, sunt multi leneshi/delasatori, dar tre sa intelegi ca
nici cei destotinici/iuti la minte/shmecheri nu sunt mai breji. (sunt dintre cei amariti/delasatori sute de mii, chiar milioane, lasati fara acoperis deasupra capului, tzepuiti pina la singe, lasati fara organe interne in schimbul a 5 milioane de lei vechi, deci, tepuitzi cu o cruzime uriasa de ceilaltzi care sunt destotinici/shmecheri in a face bani.
De ce nu ii critici si pe acestia din urma?! Ar fi mai cinstit. Ai face ceva cu adevarat laudabil. si invata-ma si pe mine,plss, sa postez articole aici la ”inchirieri de idei”,
sanatate si succes